Perspective internaționale pentru evoluția rolului farmacistului în România

Răzvan Munteanu, vicepreședintele Federației Patronale a Farmaciilor din România (FPFR), a avertizat că România are performanțe reduse în statisticile europene privind rata de vaccinare, în special pentru vaccinul gripal și cel anti-HPV. Răzvan Munteanu a menționat că reprezentanții guvernului, inclusiv ministrul Rogobete, Victor Negrescu și ministrul de Finanțe, au manifestat deschidere către legiferarea și rambursarea unor servicii farmaceutice mai accesibile, oferind speranțe privind extinderea vaccinării în farmacii.

În ceea ce privește viabilitatea economică a sectorului, Răzvan Munteanu a insistat asupra necesității unei noi politici de preț, considerând-o esențială pentru ca farmaciile să își poată onora obligațiile fiscale și salariale. Vicepreședintele FPFR a precizat că cheltuielile de personal reprezintă 80% din totalul costurilor unei farmacii, însă remunerarea farmacistului este în prezent sub media economică, o situație considerată insuficientă pentru nivelul de specializare necesar sprijinirii pacienților. Acesta a subliniat faptul că prețul medicamentelor nu a mai fost actualizat de 17 ani. Deși se lucrează la o nouă metodologie, Munteanu a solicitat accelerarea procesului de dezbatere și finalizare pentru a asigura o activitate sustenabilă a farmaciilor și o mai bună îngrijire a pacienților.

Extinderea serviciilor de prevenție în farmacii este considerată o măsură necesară pentru reducerea îmbolnăvirilor grave și eficientizarea costurilor din sănătate prin scăderea cheltuielilor cu îngrijirea pacienților. Monitorizarea corectă a pacienților cronici în farmacie poate preveni spitalizările de urgență, transformând finanțarea acestor servicii într-o investiție în sănătate. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a afirmat că finanțarea serviciilor de prevenție în farmacii reprezintă o eficientizare a cheltuielilor, considerând zona de prevenție ca pe o investiție care va genera în viitor costuri mai mici și predictibile. Ministrul Finanțelor a precizat că vor avea loc discuții pentru a efectua ajustări în domeniul sănătății la finalul anului 2026, cu scopul de a construi un buget solid și predictibil pentru anul 2027. Larisa Mezinu, președinte interimar al CNAS, a subliniat că introducerea serviciilor farmaceutice finanțate, fie din bugetul de stat, fie din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, necesită o nouă politică de sănătate, initiativa acesteia aparținând Ministerului Sănătății. Larisa Mezinu a menționat că debirocratizarea, modernizarea digitală și accesul farmacistului la dosarul electronic de sănătate al pacientului pot aduce o plusvaloare în interacțiunea directă cu acesta. Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a sugerat ca operațiunile suplimentare efectuate de farmacii să fie sprijinite prin programe naționale finanțate, inclusiv din fonduri europene, menționând eforturile de a menține un program european pentru sănătate.

Aproape 40% dintre farmaciile din România se află în prezent la limita profitabilității. Mihai Fugarevici, director general al STADA România, a pledat pentru eficientizarea funcționării farmaciilor pentru a genera un profit mai mare care să consolideze profesia. Acesta a exemplificat dificultățile financiare prin marjele mici de profit, menționând cazul unui produs inovativ de 6.000 de lei, pentru care marja farmaciei ar putea fi de doar 30 de lei (aproximativ 0,5%). Specialiștii au recomandat ca Ministerul Sănătății să elaboreze rapid o nouă metodologie pentru a permite farmaciilor să își mențină activitatea.

În prezent, farmacia reprezintă pentru mulți români primul punct de contact cu un profesionist din domeniul sănătății, fiind locul unde pacienții se adresează frecvent pentru informații despre medicamente, recomandări privind utilizarea corectă a acestora și îndrumare în probleme de sănătate. Reprezentanții sectorului farmaceutic consideră că această relație directă cu populația ar putea fi valorificată mai bine prin dezvoltarea serviciilor de prevenție și sprijinirea pacienților cu nevoi de îngrijire pe termen lung. Un rol mai amplu al farmacistului ar putea asigura servicii mai accesibile și o utilizare mai eficientă a resurselor medicale, însă dezvoltarea acestora necesită un cadru clar de responsabilități și mecanisme adecvate de finanțare.

Evenimentul reprezintă continuarea unei dezbateri inițiate acum un an, la Bruxelles, în Parlamentul European, vizând aducerea în prim-plan a modelelor europene pentru modernizarea sistemului de sănătate românesc. Jurnalistul Antena 3 CNN, Adi Ursu, a precizat că această ediție a conferinței dă o nouă dimensiune discuțiilor începute la Bruxelles. Moderatorul conferinței, Mihaela Tănase, a subliniat necesitatea trecerii de la ideile europene la măsuri concrete, adaptate nevoilor din România, observând că integrarea serviciilor farmaceutice poate face sistemele de sănătate mai moderne și sustenabile în contextul provocărilor de finanțare la nivel internațional. Mihaela Tănase a menționat că platforma de dialog organizată de Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România și Federația Patronală a Farmaciilor din România este o continuare firească a demersului de anul trecut, când farmaciștii români au ajuns la cel mai înalt forum european.

La eveniment au participat specialiști din Portugalia, Italia, Franța și Ungaria, precum și reprezentanți ai Federației Farmaceutice Internaționale. Colaborarea mai strânsă între farmacii și restul sistemului medical ar putea facilita accesul la informații și intervențiile preventive, în timp ce, pentru pacienții cu boli cronice, sprijinul farmacistului poate îmbunătăți utilizarea tratamentelor și înțelegerea recomandărilor medicale. S-a punctat faptul că extinderea rolului farmaciilor nu presupune înlocuirea medicilor sau a spitalelor, ci valorificarea unei rețele comunitare deja existente pentru a completa serviciile medicale.

Bogdan Chiriac, președintele AFFR și FPFR, a subliniat poziția farmaciștilor în prima linie a relației cu pacienții, afirmând că România ar putea beneficia de experiențele altor sisteme europene. „Statistic vorbind, atunci când o persoană are o suferință, primul profesionist din domeniul sănătății la care se adresează este farmacistul. Ne dorim să aducem alături de noi profesioniști din toată Europa pentru a învăța din modelele pe care le aplică [...] și pentru a vedea ce putem prelua și integra în sistemul nostru de sănătate”, a declarat Bogdan Chiriac. Acesta a mai precizat că obiectivul este ca pacienții să aibă un acces mai ușor la servicii farmaceutice, iar statul să realizeze economii prin prevenție, menținându-i pe oameni cât mai mult timp departe de spitale.

Dr. Alexandru Rogobete, membru al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a propus extinderea serviciilor de vaccinare în farmacii, menționând specific vaccinul anti-HPV, pentru care legislația prevede decontarea de 100% pentru fete și băieți până la 26 de ani și de 50% pentru persoanele peste 45 de ani.

În Ungaria, farmaciștii pot elibera anumite medicamente chiar și fără o rețetă recentă de la medicul de familie, dacă sunt îndeplinite condițiile sistemului. Janos Elek, farmacist și cofondator al Wertis Group din Ungaria, a explicat că, dacă medicul de familie a prescris un tratament pentru cel puțin patru luni în ultimele șase luni, farmacistul poate accesa sistemul național de rețete. În lipsa unei rețete actuale, farmacistul poate elibera medicamente pentru o perioadă maximum de 30 de zile.

Pentru evaluarea eficienței serviciilor de prevenție, reprezentanții medicilor de familie au propus implementarea unor proiecte-pilot și măsurarea rezultatelor concrete. Dr. Daciana Toma, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), a afirmat: „Noi ne raportăm întotdeauna la cifre și la date. Vrem rezultate concrete, nu credem doar în vorbe. Poate ar fi interesant să încercăm un proiect-pilot privind colaborarea dintre medicul de familie și farmacist”.

Manuel Talhinhas, director pentru Politici Publice și Afaceri Instituționale în cadrul Asociației Naționale a Farmaciilor (ANF) din Portugalia, a precizat că Portugalia are o medie mai mare de farmaciști comunitari decât România, ceea ce reprezintă un avantaj, însă a subliniat necesitatea de a pregăti și motiva forța de muncă să dobândească noi competențe.