perspectivele viitoare ale vaccinării: de la plasturi fără ace la terapii personalizate

Marco Cavaleri, șeful departamentului pentru amenințări la adresa sănătății publice din cadrul Agenției Europene a Medicamentelor (EMA), a declarat că progresele în imunologie, biotehnologie și inteligență artificială ar putea transforma în următorii ani atât prevenirea bolilor infecțioase, cât și tratamentul unor afecțiuni grave. O schimbare majoră ar putea fi tranziția de la vaccinurile concepute pentru populații largi către strategii de imunizare adaptate particularităților biologice ale fiecărei persoane. Cavaleri a precizat totuși că numeroase tehnologii sunt încă în cercetare și că dezvoltarea acestora nu garantează automat disponibilitatea unor produse noi în viitorul apropiat.

Vaccinuri administrate prin plasturi, fără injecții Printre tehnologiile prezentate de reprezentantul EMA se numără plasturii cu microstructuri, cunoscuți sub denumirea de microarray patches. Acești plasturi utilizează microproiecții pentru a introduce componentele vaccinului în straturile superficiale ale pielii, eliminând necesitatea unui ac de seringă obișnuit. Tehnologia ar putea simplifica procesul de vaccinare și reduce disconfortul pacienților. „Vei putea evita acul. Vei avea un plasture pe care îl aplici, evitând injecția”, a explicat Marco Cavaleri. Un alt beneficiu potențial este dezvoltarea unor vaccinuri mai rezistente la variațiile de temperatură. În prezent, distribuția multor vaccinuri este îngreunată în anumite regiuni deoarece acestea necesită transport și depozitare în condiții strict controlate. Utilizarea plasturilor ar putea permite formulări mai stabile termic și, în unele cazuri, reducerea cantității de antigen necesare pentru a obține protecția dorită. Întrebat despre disponibilitatea acestor produse, Cavaleri a recunoscut că tehnologia se află încă într-o etapă relativ timpurie. „Sunt foarte puține companii care au început cu adevărat dezvoltarea clinică folosind acești noi plasturi”, a declarat acesta. El a menționat existența unui program, aflat în discuție cu Organizația Mondială a Sănătății și producători din India, pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva rujeolei administrat prin această metodă. Deși există semnale de interes din partea unor companii din Europa și America de Nord, nu a fost prezentat un calendar concret pentru autorizarea acestor produse.

Vaccinuri administrate nazal pentru reducerea transmiterii virusurilor O altă direcție de cercetare vizează dezvoltarea vaccinurilor mucozale, inclusiv a celor administrate prin spray-uri nazale. Obiectivul acestor produse este stimularea imunității direct la nivelul mucoaselor, punctele de intrare inițiale ale numeroșilor agenți patogeni în organism. Cavaleri a explicat că vaccinurile nazale ar putea reduce nu doar riscul de îmbolnăvire, ci și multiplicarea virusurilor și transmiterea acestora către alte persoane. „Conceptul de blocare a transmiterii este un aspect foarte important pe care vrem să îl vedem utilizat tot mai mult în noile vaccinuri”, a declarat oficialul EMA. Vaccinurile intranazale nu sunt o invenție nouă, existând deja produse autorizate împotriva gripei administrate astfel. Cercetările actuale se concentrează pe noi generații de vaccinuri mucozale, inclusiv prin utilizarea tehnologiei ARN mesager. În septembrie 2026, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat un acord de finanțare de 30 de milioane de euro pentru compania germană Ethris, pentru dezvoltarea de terapii și vaccinuri ARNm împotriva virusurilor respiratorii. Direcțiile cercetate includ administrarea prin inhalare sau spray nazal, pentru a acționa direct la nivelul căilor respiratorii. Aceste produse sunt în curs de dezvoltare și trebuie să își demonstreze siguranța și eficacitatea în studiile clinice.

Vaccinarea personalizată și variabilitatea răspunsului imunitar Marco Cavaleri a prezentat perspectiva personalizării vaccinării și împotriva bolilor infecțioase. Oficialul a precizat că cercetătorii studiază motivele pentru care anumite persoane dezvoltă un răspuns imunitar mai puternic decât altele după administrarea aceluiași vaccin. „Am vorbit despre tratamentul personalizat al cancerului. De ce să nu avem și vaccinare personalizată împotriva bolilor infecțioase?”, a întrebat retoric acesta. Răspunsul organismului poate fi influențat de factori precum vârsta, caracteristicile genetice și modificările sistemului imunitar. De exemplu, specialiștii încearcă să identifice mecanismele care explică de ce anumite persoane vârstnice sunt mai vulnerabile la infecții decât altele din aceeași grupă de vârstă.

Rolul inteligenței artificiale în proiectarea vaccinurilor În prezentarea sa, Marco Cavaleri a subliniat importanța crescută a inteligenței artificiale (IA) în cercetarea medicală. Sistemele de IA sunt deja utilizate pentru identificarea unor noi ținte pentru vaccinuri, selectarea antigenelor și estimarea răspunsului imunitar. Alegerea antigenelor — structurile recunoscute de sistemul imunitar — reprezintă o etapă esențială în crearea unui vaccin. Prin analiza volumelor mari de date biologice, instrumentele de IA ar putea accelera identificarea antigenelor potrivite pentru diverse boli. Cercetătorii investighează, de asemenea, posibilitatea de a anticipa răspunsul diferitelor categorii de vârstă la un vaccin. Această abordare ar putea facilita dezvoltarea de produse mai eficiente pentru persoane cu profiluri imunitare diferite. Predicțiile realizate prin IA trebuie însă validate prin studii clinice și cercetări de laborator înainte de a fi implementate.

Tratamente personalizate contra cancerului Tehnologia ARN mesager, consacrată prin vaccinurile împotriva COVID-19, oferă noi perspective și în tratarea cancerului. Marco Cavaleri a prezentat rezultatele unui studiu clinic de fază III privind o terapie personalizată împotriva melanomului, dezvoltată de companiile Moderna și Merck. Tratamentul experimental, numit intismeran autogene, este conceput individual, pe baza mutațiilor genetice identificate în tumora specifică a fiecărui pacient. Procesul implică analiza probei tumorale, identificarea structurilor recunoscute de sistemul imunitar și crearea unei secvențe de ARN mesager adaptate acestor caracteristici. Secvența este apoi introdusă într-un sistem de transport bazat pe nanoparticule lipidice și administrată pacientului. Scopul este antrenarea sistemului imunitar pentru a recunoaște și ataca mai eficient celulele canceroase. Terapia experimentală este administrată împreună cu pembrolizumab, un medicament imunoterapic comercializat sub denumirea Keytruda. Cavaleri a explicat că aceasta este medicina personalizată în sensul său cel mai direct, deoarece pacienții primesc un produs proiectat special pentru tumora lor, nu o formulă generică.

Autorizarea unui vaccin combinat împotriva gripei și COVID-19 Unele dintre tehnologiile menționate de Marco Cavaleri au ieșit deja din sfera experimentală. Exemplul este vaccinul combinat mCombriax, bazat pe tehnologia ARN mesager, care oferă protecție împotriva COVID-19 și gripei sezoniere. Produsul a primit autorizația de introducere pe piața Uniunii Europene la 20 aprilie 2026. Conform EMA, vaccinul este destinat persoanelor de cel puțin 50 de ani și se administrează printr-o singură injecție intramusculară. Acest caz demonstrează modul în care tehnologia ARNm poate fi utilizată pentru a combina protecția împotriva mai multor agenți patogeni.