Peste 50.000 de europeni au murit în orașe din cauza căldurii în vara anului 2026

Un studiu realizat de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine a revelations că peste 50.000 de oameni au murit în orașele Europei în vara anului 2026, cel mai grav bilanț înregistrat vreodată. Aproximativ două din trei decese nu s-ar fi produs fără schimbările climatice provocate de om. În perioada iunie-august, poluarea care încălzește planeta a cauzat moartea a încă 32.000 de persoane în zonele urbane, zilele toride suprasolicitând organismele vulnerabile, în timp ce nopțile calde au împiedicat recuperarea acestora.

Bilanțul deceselor, calculat pe baza relației istorice dintre căldură și sănătate în 854 de orașe, a fost aproape de două ori mai mare decât în fiecare dintre următorii doi cei mai periculoși ani. Malcolm Mistry, cercetător în domeniul climei și sănătății la London School of Hygiene & Tropical Medicine și coautor al studiului, a calificat numărul absolut al deceselor de „uluitor”, considerând și mai alarmantă proporția acestora atribuită schimbărilor climatice induse de om. Ponderea deceselor cauzate de schimbările climatice a crescut de la aproximativ 40% la începutul secolului la 65% în vara anului 2026. Serviciul european de monitorizare a climei a anunțat că vara din 2026 a fost cea mai gravă înregistrată vreodată în vestul Europei, peste jumătate din continent fiind afectată de un stres termic foarte puternic, cu temperaturi resimțite peste 38 de grade Celsius. În estul Europei, temperaturile au fost mai blânde, determinând media continentală să fie a treia cea mai ridicată din istorie.

Cele mai mari rate de mortalitate provocate de căldură au fost raportate în Malta, Italia și Ungaria, în timp ce cele mai mari bilanțuri în cifre absolute au fost înregistrate în Italia, Franța, Spania, Germania și Marea Britanie. Katie White, ministrul britanic pentru tranziția climatică, a declarat că cifrele sunt șocante pentru mii de familii. În Marea Britanie, oamenii de știință au estimat 4.354 de decese provocate de căldură în această vară. Napoli a fost cel mai afectat oraș din Europa, cu un număr estimat de 815 morți la un milion de locuitori. Mario Guarino, medic de urgență la Ospedale CTO, a menționat o creștere de 15% a pacienților care au ajuns la urgențe în săptămânile cele mai fierbinți.

Cercetarea a inclus și analiza a 35 de orașe din România. În România, în cele 35 de orașe analizate (cu o populație totală de aproape 4,8 milioane de locuitori), căldura din această vară a provocat aproximativ 1.105 decese, poziționând țara pe locul opt din cele 30 de state incluse în studiu. Aproximativ trei din patru decese din România, adică circa 820 de cazuri, sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de om, reprezentând una dintre cele mai mari proporții din Europa.

Studiul notează că certificatele de deces menționează rareori factorii contributivi, precum temperaturile periculoase care pot agrava afecțiuni precum accidentele vasculare cerebrale sau cancerul pulmonar. Mario Guarino a precizat că singurătatea și sărăcia au agravat complexitatea problemelor de sănătate declanșate de căldură. Ca exemple de vulnerabilitate, medicul a menționat un pacient cu cancer în fază terminală care locuia într-o mansardă fără aer condiționat și un bătrân cu demență rămas singur după plecarea îngrijitoarei.

Persoanele de peste 85 de ani reprezintă aproape jumătate din totalul deceselor, însă au fost afectate și persoanele tinere, cu o estimare de 833 de morți în grupa de vârstă 20-44 de ani. Cercetătorii au avertizat că datele din orașele analizate, unde trăiește circa 40% din populația Europei, nu pot fi extrapolate simplist pentru a estima mortalitatea totală, inclusiv în satele și orașele mici. Europa s-a încălzit de aproximativ două ori mai repede decât media globală din cauza gazelor cu efect de seră. Deși frigul cauzează mai multe decese, oamenii de știință prevăd că creșterea temperaturilor va costa mai multe vieți decât va salva, deoarece mortalitatea cauzată de căldură va crește mai rapid decât va scădea cea cauzată de frig. Studiul a utilizat relațiile istorice dintre căldură și mortalitate combinate cu datele temperaturilor din 2026. Bilanțurile diferă de cele calculate de agențiile naționale de sănătate publică din cauza metodelor distincte. David García-García, cercetător la Institutul de Sănătate Carlos III din Madrid, a considerat studiul o contribuție valoroasă pentru comparările la nivel continental. García-García a precizat totuși că rezultatele sunt estimări bazate pe modele epidemiologice și temperaturile observate, nu pe date reale de decese din vara lui 2026.

Medicii recomandă guvernelor reducerea consumului de combustibili fosili, consolidarea sistemelor de sănătate, creșterea spațiilor verzi urbane și extinderea accesului la aer condiționat, insistând totodată asupra importanței suportului social pentru persoanele vulnerabile. Mario Guarino a afirmat că singurătatea este „adevărata epidemie a zilelor noastre”, mulți vârstnici fiind abandonați sau neputând afforda electricitatea pentru aer condiționat din cauza veniturilor mici.