Peste 50.000 de morți în Europa din cauza caniculei în 2026; poluarea cu combustibili fosili, factor determinant

Analiza a fost realizată de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit, incluzând 854 de zone urbane din 30 de țări europene, printre care și România. Numărul de decese estimat pentru vara anului 2026 este cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022, când au fost înregistrate 29.480 de decese. Pentru vara anului 2003, cercetătorii au estimat 28.462 de decese în zonele analizate. Studiul a acoperit zone urbane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și din Regatul Unit, Norvegia și Elveția. Cele 50.391 de decese estimate pentru vara anului 2026 reprezintă o estimare epidemiologică bazată pe temperaturile înregistrate și relațiile cunoscute între căldură și mortalitate, nu utilizând date individuale privind decesele efective.

Cercetarea publicată vineri în revista Nature Health completează un studiu anterior al aceleiași echipe, lansat pe 14 octombrie, care a analizat mortalitatea asociată căldurii în orașele europene în perioada 2000–2025.

Aproape o treime dintre decesele estimate pentru întreaga vară au fost asociate cu episodul de căldură extremă din perioada 17 iunie – 1 iulie, interval în care temperaturile medii zilnice din zonele analizate au depășit cu aproximativ 5,3°C valorile obișnuite. Pentru evaluarea impactului schimbărilor climatice, cercetătorii au utilizat date meteorologice și modele statistice care descriu relația dintre temperatură și mortalitate, comparând temperaturile din vara anului 2026 cu un scenariu climatic fără încălzirea provocată de activitatea umană. Diferența dintre estimările de mortalitate în cele două scenarii a permis calcularea numărului de decese atribuite direct schimbărilor climatice.

România se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii. Conform studiului privind perioada 2000–2025, România s-a situat pe locul al treilea dintre cele 30 de țări analizate în ceea ce privește rata medie anuală estimată a mortalității asociate căldurii, după Croația și Malta. Cercetătorii au estimat pentru zonele urbane din România o rată medie anuală standardizată de 223 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori, în timp ce în Croația aceasta a fost de 327 și în Malta de 226.

În ceea ce privește capitalele europene, Bucureștiul s-a situat pe locul al doilea dintre cele 30 de orașe analizate, după Zagreb și înaintea Romei, în privința mortalității asociate căldurii raportate la populație. Pentru București, rata medie anuală standardizată a fost estimată la 268 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori în perioada 2000–2025, comparativ cu 314 în Zagreb și 241 în Roma. De asemenea, în vara anului 2025, Bucureștiul s-a numărat, alături de Roma și Zagreb, printre capitalele europene cu cele mai ridicate rate estimate ale mortalității asociate căldurii.

Nivelurile ridicate de mortalitate din sudul și sud-estul Europei sunt explicate prin expunerea persistentă la temperaturi ridicate. Datele pentru România și București, derivate din analiza perioadei 2000–2025, oferă contextul pentru evaluarea impactului temperaturilor extreme din vara anului 2026.

Specialiști independenți consultați de Science Media Centre España au subliniat relevanța rezultatelor pentru sănătatea publică, menționând că estimările pot varia în funcție de metodele statistice utilizate. Temperaturile extreme cresc riscul de complicații cardiovasculare și respiratorii și pot agrava afecțiunile preexistente, în special la persoanele vârstnice și cele cu boli cronice. Rezultatele subliniază necesitatea consolidării sistemelor de avertizare, a măsurilor de protecție pentru populația vulnerabilă și a pregătirii serviciilor medicale pentru consecințele temperaturilor ridicate.

În detaliu, cercetarea indică 13.000 de decese în Italia, 7.200 în Franța și 6.800 în Spania. Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de știință au monitorizat temperaturile din lunile iunie, iulie și august în cele 854 de aglomerări urbane analizate. Pentru evaluarea impactului direct al căldurii asupra populației, cercetătorii au utilizat un model matematic de înaltă precizie, care a luat în calcul calitatea sistemului de sănătate din fiecare oraș și structura de vârstă a locuitorilor. Singurul val de caniculă din luna iunie a fost responsabil pentru o treime din totalul deceselor înregistrate în cursul verii respective. Printre țările din nordul continentului lovite dur de temperaturile extreme se numără Regatul Unit, unde au fost înregistrate 4.300 de decese.

Mortalitatea crescută a afectat semnificativ și persoanele cu vârsta sub 65 de ani, segment din care nu mai puțin de 6.000 de persoane au fost ucise de căldura extremă.