Philips Future Health 2026: Inteligența artificială eficientizează medicina globală și combate presiunea pe sistemul sanitar

Pe plan profesional, AI contribuie la combaterea epuizării medicale și a exodului de personal. Aproximativ 50% dintre clinicieni afirmă că AI a îmbunătățit echilibrul dintre viață și muncă, 49% se simt mai puțin stresați, iar 47% efectuează mai puține ore suplimentare sau duc mai puțină muncă acasă. Din perspectiva gestionării resurselor, 34% dintre liderii din sectorul sanitar raportează economii bugetare vizibile prin implementarea AI, iar 62% consideră că beneficiile investiției egalează sau depășesc costurile.

În contextul României, unde resursele sunt limitate și deficitul de personal este acut, AI este văzut ca o soluție pentru îmbunătățirea accesului la îngrijiri. Datele CNAS indică faptul că la 31 decembrie 2025 existau 1.055 de localități cu deficit de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor. Studiul Philips arată că 75% dintre respondenți cred că AI poate reduce diferențele de calitate între servicii și îmbunătăți accesul în zonele rurale, iar 56% dintre pacienți consideră că AI va îmbunătăți îngrijirea în mediul rural. În plus, 58% dintre pacienți spun că tehnologia poate facilita accesul la ajutor medical pentru persoanele care întâmpină dificultăți.

Sistemul medical român se confruntă cu presiuni majore, având cele mai mici cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor din Uniunea Europeană în 2023 (1.800 euro, ajustat la puterea de cumpărare), reprezentând doar 5,8% din PIB, față de media europeană de 10%. Speranța de viață în România este cu 5,1 ani sub media UE, iar ratele de mortalitate evitabilă și tratabilă sunt printre cele mai mari. Această presiune este vizibilă în Unitățile de Primiri Urgențe: din 3.652.042 de cazuri externate în 2025, peste 2 milioane au ajuns direct prin structurile de urgență, fără trimitere de la medicul de familie. La nivel global, 60% dintre pacienți afirmă că AI generativ i-a ajutat să recunoască momentul necesar pentru a consulta un medic, ghidându-i către opțiunea de îngrijire potrivită.

Pentru a moderniza infrastructura, Guvernul României a adoptat în octombrie 2024 un memorandum pentru operaționalizarea spitalelor inteligente, integrând dosarul electronic al pacientului, telemedicina, automatizarea, sistemele de tip Big Data și AI în deciziile clinice. De asemenea, conform notei de fundamentare a Strategiilor Naționale de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 a Ministerului Sănătății, furnizarea serviciilor este afectată de lipsa fondurilor, de personal și de informații. În acest sens, Future Health Index 2026 relevă că, la nivel global, 57% dintre clinicieni raportează un acces îmbunătățit la date consolidate despre pacienți între echipele de îngrijire, iar 63% observă o viteză mai mare în primirea rezultatelor diagnostice. Studiul descrie AI ca un „strat cognitiv” care reunește informații fragmentate din fișe medicale, imagistică și istoric clinic, oferind o soluție pentru fragmentarea pe care strategia românească dorește să o elimine prin dosarul electronic unic al pacientului.

Șerban Isopescu-Weber, Lider al Diviziei de Echipamente și Soluții Medicale, Philips România, a precizat că AI se transformă dintr-un instrument izolat într-unul integrat în activitatea clinică zilnică, subliniind însă că tehnologia are rolul de a sprijini specialistul, nu de a îl înlocui, responsabilitatea finală rămânând umană.

Ediția a 11-a a Future Health Index, intitulată „AI in practice: Shaping the future of healthcare now”, a fost realizată în perioada februarie–aprilie 2026. Cercetarea a inclus 2.011 profesioniști din sănătate (medici, chirurgi, asistenți medicali și asistenți de medic) și 20.085 de pacienți cu vârsta de peste 18 ani din 10 țări: Brazilia, China (doar continentală), Franța, Germania, India, Indonezia, Olanda, Arabia Saudită, Marea Britanie și Statele Unite.