Pietrele la rinichi: de ce durerea poate apărea în valuri și când este necesar un consult medical

Durerea provocată de pietrele la rinichi poate fi extrem de intensă, afectând activitățile cotidiene și somnul, însă poate prezenta o particularitate: disconfortul se poate atenua brusc pentru a reapare după câteva ore. Dr. Sandeep Kumar Mandal, medic specialist în nefrologie, precizează că această fluctuație este frecventă, deoarece ameliorarea temporară nu indică neapărat eliminarea pietrei, ci faptul că aceasta și-a schimbat poziția, permițând urinei să circule mai ușor înainte de a provoca un nou blocaj.

Mecanismul durerii este legat de deplasarea calculului din rinichi în ureter, tubul îngust care conduce urina către vezica urinară. Pe măsură ce piatra înaintează, aceasta poate bloca scurgerea urinei, crescând presiunea în căile urinare. În același timp, contracțiile mușchilor ureterului, care încearcă să împingă calculul, generează episoade de durere puternică, resimțită adesea în spate, într-o parte a corpului, în abdomenul inferior sau în zona inghinală.

Intensitatea simptomelor nu este determinată exclusiv de dimensiunea pietrei. Un calcul mic poate provoca dureri severe dacă blochează complet scurgerea urinei, în timp ce unele pietre mai mari pot produce simptome mai reduse. Factorii decisivi includ locația calculului, modul de deplasare și gradul de obstrucție, aspectul acesta din urmă putând afecta funcția rinichiului chiar și atunci când durerea nu mai este intensă.

Institutul Național pentru Diabet și Boli Digestive și Renale din Statele Unite (NIDDK) clasifică durerea care apare în valuri ca fiind unul dintre simptomele specifice pietrelor la rinichi. Asistența medicală de urgență este necesară dacă durerea este însoțită de febră, frisoane, vărsături persistente sau dificultăți la urinare, deoarece combinația dintre un blocaj urinary și o infecție poate constitui o urgență medicală.

Pentru diagnostic, medicii utilizează ecografia, tomografia computerizată (CT), precum și analize de sânge și urină pentru a evalua funcția renală și a depista eventuale infecții. Tratamentul variază în funcție de dimensiunea și poziția pietrei: calculii mici pot fi eliminați natural sub supraveghere, în timp ce cazurile complexe necesită intervenții precum ureteroscopia (fragmentarea sau îndepărtarea instrumentului introdus în căile urinare) sau nefrolitotomia percutanată (extracția prin piele), utilizată în special pentru pietre mari.

Prevenirea formării calculilor renali implică, în general, un consum suficient de apă, reducerea consumului de sare, limitarea băuturilor îndulcite și o dietă echilibrată. Pentru persoanele care au avut deja pietre la rinichi, recomandările alimentare sunt personalizate în funcție de compoziția specifică a calculilor anteriori.