Primul ajutor în caz de leșin: pașii esențiali pentru a preveni complicațiile

Colonelul medic Asist. univ. dr. Caius Bogdan Teușdea, șeful Unității Clinice Primiri Urgențe de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, subliniază importanța acordării corecte a primului ajutor în caz de leșin pentru a preveni potențiale complicații. Acesta precizează că pierderea temporară a stării de conștiență poate fi un episod alarmant, dar reacția responsabilă și informată poate salva vieți.

În primele momente după un leșin, prioritatea este asigurarea unei poziții sigure pentru pacient și solicitarea ajutorului. Medicul recomandă ca persoana afectată să fie așezată pe spate, pe o suprafață plană. Ridicarea ușoară a picioarelor poate favoriza circulația sângelui către creier și întoarcerea acestuia către inimă, însă această manevră nu trebuie efectuată dacă există suspiciunea unei leziuni provocate de cădere.

O măsură critică este apelarea imediată la serviciul de urgență 112 și verificarea respirației și a pulsului. Dacă persoana nu respiră normal, situația reprezintă o urgență vitală, caz în care trebuie urmate instrucțiunile operatorului 112 și începute manevrele de resuscitare. În cazul în care pacientul este inconștient, dar respiră normal, acesta trebuie supraveghiat până la sosirea medicilor, evitându-se mișcările inutile dacă există riscul de leziuni.

Pentru a îmbunătăți confortul și siguranța persoanei, se recomandă slăbirea hainelor strâmte, precum gulerul sau cureaua, și asigurarea unui mediu bine aerisit. Dr. Teușdea avertizează că nu trebuie încercată trezirea persoanei prin pălmuire sau turnarea apei pe față. De asemenea, este strict interzisă administrarea de alimente sau lichide până la revenirea completă a stării de conștiență.

Cauzele leșinului pot varia de la factori banali, precum deshidratarea, oboseala sau expunerea la căldură, până la tulburări cardiace, neurologice sau metabolice grave. Intervenția medicală de urgență este necesară imediat dacă episodul este însoțit de dureri în piept, dificultăți de respirație, palpitații sau dacă revenirea la conștiență nu este rapidă.

Chiar și în situațiile în care persoana își recapătă cunoștința și refuză transportul la spital, medicul recomandă o evaluare medicală ulterioară. Această procedură este esențială pentru identificarea cauzei exacte a sincopei și pentru a reduce riscul de recurență a episoadelor.