CallDoc

Primul caz de infectare umană cu virusul Shamonda a fost raportat în Franța

CallDoc

Actualizare Detalii noi despre primul caz uman de virus Shamonda: profilul pacientului și analiza genetică

Pacientul a fost un bărbat de 61 de ani, internat la Spitalul Civil din Lyon, care urma un tratament pentru leucemie și fusese supus unui transplant de celule stem. Acesta a prezentat simptome de orbire și confuzie, ulterior diagnosticat cu o encefalită fatală. Pacientul a intrat în comă și a decedat pe 9 octombrie 2026, după retragerea suportului vital.

Analizele genetice efectuate pe probe de lichid cefrahidian, urină și salivă au revelat prezența primei clade a virusului, SHAV-EU1. Virusul Shamonda face parte din serogrupa Simbu și genul Orthobunyavirus, fiind înrudit cu virusul Oropouche (cauza „febrei leneșului”), care a generat circa 9,4 milioane de infecții umane în America Latină și Caraibe între 1960 și 2025. De asemenea, este strâns legat de virusul Schmallenberg, care este răspândit în rândul animalelor, dar nu a infectat oameni.

Virologul clinic Grégory Destras, coautor al raportului publicat în Eurosurveillance și angajat al spitalului din Lyon, a precizat că virusul ar fi putut avea o perioadă de incubare și multiplicare de câteva săptămâni înainte de apariția simptomelor neurologice. Acesta a sugerat efectuarea unor analize retrospective pe probe stocate de la persoane imunocompromise pentru a identifica eventuale infecții asimptomatice.

Martin Beer, virolog veterinar de la Institutul Friedrich Loeffler din Germania, a explicat că transmiterea virusurilor din serogrupa Simbu este stopată iarna, deoarece populația de musculițe scade, iar temperaturile sub aproximativ 12 grade Celsius nu permit replicarea eficientă a virusului. De asemenea, s-a menționat absența vaccinurilor pentru protecția animalelor sau a oamenilor împotriva infecțiilor cu Shamonda.

Primul caz de infectare umană cu virusul Shamonda a fost raportat în Franța

Un pacient imunocompromis din Franța a decedat după ce a fost infectat cu virusul Shamonda, un agent patogen anterior întâlnit doar la animale.

Autoritățile franceze au confirmat detectarea primului caz cunoscut de infecție umană cu virusul Shamonda (Shav) la un pacient din Lyon, care a decedat la începutul lunii octombrie 2026. Cazul a fost făcut public pe 22 octombrie, fiind considerat excepțional, deoarece pacientul suferea de leucemie și era grav imunocompromis, factor care a facilitat infectarea.

Înainte de deces, pacientul a prezentat complicații neurologice, inclusiv encefalită, care sunt considerate foarte probabil asociate cu virusul. Investigațiile clinice, de laborator și epidemiologice sunt în curs de desfășurare pentru a stabili dacă virusul a cauzat direct decesul și pentru a clarifica modalitatea exactă de infectare. O ipoteză principală este că pacientul a contractat boala după ce a fost mușcat de o musculiță în estul Franței, regiune unde circulația virusului în rândul animalelor fusese semnalată în primăvara și vara anului 2026.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) monitorizează situația, precizând că acest caz izolat nu reprezintă în prezent o amenințare la scară largă pentru public. Tamás Bakonyi, expert principal în cadrul ECDC, a subliniat că, deși nu se poate exclude posibilitatea transmiterii între oameni, există dovezi limitate privind un risc amplificat, recomandând autorităților să nu intre în panică.

Virusul Shamonda aparține grupului Orthobunyavirus și este transmis de insecte mici hematofage din genul Culicoides (musculițe). Detectat pentru prima dată în Nigeria la mijlocul anilor 1960, virusul a fost semnalat sporadic la bovine în Africa și Japonia. În Europa de Vest, infecțiile la animale — inclusiv bovine, oi, capre, cai și alpaca — au fost raportate începând cu vara anului 2026 în țări precum Franța, Germania, Austria, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, Luxemburg, Liechtenstein, Țările de Jos, Elveția și pe insula Jersey.

În rândul bovinelor de lapte, virusul poate cauza febră, diaree și scăderea producției de lapte. Pentru a evalua riscurile, ECDC și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) utilizează abordarea „One Health”, colaborând pentru colectarea de date despre sănătatea animală și umană. Aceasta include testarea anticorpilor la persoane expuse profesional, precum fermierii și medicii veterinari, pentru a identifica eventuale infecții asimptomatice.

Surse

Categorii: