Priorități pentru depistarea timpurie a cancerului în România: Analiza inițiativei Mission Early
La ocazia Zilei Alfabetizării în Cancer, reprezentanți ai autorităților și specialiști medicali au dezbătut necesitatea unei abordări integrate pentru screening, diagnostic și tratament în România.
Cu ocazia Zilei Alfabetizării în Cancer (Cancer Literacy Day), a avut loc evenimentul „Mission Early – de la politici publice la implementarea eficientă a îngrijirii cancerului”, organizat la inițiativa All.Can România în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate a Senatului României. Peste 50 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului, CNAS, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor, comunității medicale, industriei și asociațiilor de pacienți, au analizat prioritățile pentru pacienții cu afecțiuni oncologice și onco-hematologice, subliniind nevoia ca Programul Național de Screening să fie tratat ca o prioritate de sănătate publică, cu accent pe implementarea efectivă a politicilor.
În cadrul evenimentului au fost prezentate concluziile unui studiu european realizat de RAND Europe pentru Mission Early, o inițiativă globală de politici publice. Studiul, care a implicat 32 de specialiști din 11 țări, inclusiv România, definește îngrijirea timpurie a cancerului ca pe un continuum format din cinci domenii: educație și implicare, depistare și screening, diagnostic precoce, tratament timpuriu, respectiv infrastructură și consolidarea sistemului de sănătate. Experții au avertizat că screeningul are sens doar dacă este susținut de capacități de diagnostic și tratament, altfel lansarea unor astfel de campanii ridică probleme etice.
Din perspectiva clinică și administrativă, Dr. Nicoleta Antone de la Institutul Oncologic „Ion Chiricuță” a precizat că aproximativ 40% dintre formele avansate de cancer pot fi prevenite prin depistare precoce, avertizând că, fără măsuri concrete, numărul cazurilor ar putea crește cu 67% până în 2050. Larisa Mezinu Bălan, vicepreședintele CNAS, a evidențiat impactul financiar al diagnosticării târzii, menționând că un cancer depistat în stadiu avansat poate genera costuri de până la șase ori mai mari decât unul diagnosticat timpuriu. Aceasta a anunțat extinderea pachetului minimal cu examinarea CT toracică cu doza redusă pentru cancerul bronhopulmonar, cu trimitere de la medicul de familie, precum și adăugarea a șase noi tipuri de cancer pentru testarea genetică.
O problemă critică identificată este absența unui registru național de cancer funcțional. Conf. Univ. Dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de oncologie din cadrul Ministerului Sănătății, a subliniat că acest registru este esențial pentru măsurarea eficacității intervențiilor, monitorizarea timpii parcurși de pacienți la nivel județean și evidențierea persoanelor vaccinate anti-HPV sau care au efectuat screening. În aceeași linie, Conf. Dr. Adrian Pană a declarat că finanțarea colectării și analizei datelor din registru reprezintă cea mai eficientă linie de buget pentru protejarea întregului sistem.
Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate a Senatului, a punctat importanța formării profesioniștilor implicați în studiile clinice pentru a asigura calitatea și siguranța cercetării medicale. La finalul discuțiilor, recomandările formulate pentru România au vizat crearea unui sistem de screening care să identifice populația eligibilă, să asigure acces echitabil și să conecteze prompt screeningul cu diagnosticul și tratamentul adecvat.
All.Can România, parte a rețelei globale All.Can International, a fost dezvoltată cu sprijinul companiilor BMS, MSD, AstraZeneca, Novartis, Roche și Johnson & Johnson. România s-a alăturat inițiativei în august 2023, iar șase dintre cele 16 recomandări din Raportul privind eficiența resurselor pentru îngrijirea cancerului au fost integrate în planul național de reformă a sistemului de sănătate adoptat în 2025.