Prioritățile lui Alexandru Rogobete pentru Ministerul Sănătății: finanțare predictibilă, gărzi reorganizate și screening neonatal extins

Alexandru Rogobete, propus la Ministerul Sănătății în Cabinetul Luca Niculescu, a prezentat prioritățile sale pentru sistemul sanitar, insistând pe necesitatea unor reforme bazate pe investiții, continuitate și decizii asumate, în detrimentul măsurilor administrative sau a tăierilor bugetare. Acesta a subliniat că sistemul de sănătate nu poate fi transformat prin lozinci, ci prin respectul față de personalul medical și grija față de pacienți.

Printre obiectivele principale anunțate de Rogobete se află asigurarea unei finanțări predictibile pentru spitale, serviciile de ambulanță și programele naționale de sănătate, pentru a elimina blocajele financiare permanente. În ceea ce privește personalul medical, acesta propune reorganizarea sistemului de gărzi, plata corectă a acestora — inclusiv pentru medicii rezidenți începând cu anul I de pregătire — și reducerea treptată a deficitului de personal.

Accesul la medicamentele inovatoare trebuie să devină o regulă prin implementarea unor mecanisme moderne de evaluare și compensare, operaționalizarea Fondului de Inovație și stabilirea de parteneriate transparente cu industria farmaceutică. Totodată, prevenția va fi prioritizată prin accelerarea programelor de screening oncologic și extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, măsură de care ar beneficia aproximativ 140.000 de nou-născuți anual.

În zona infrastructurii, ministrul propus de PSD intenționează să finalizeze investițiile în spitalele noi, inclusiv dezvoltarea celor trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, precum și operaționalizarea centrelor pentru mari arși. Planul său include, de asemenea, dezvoltarea ambulatoriilor, a medicinei de familie, a îngrijirilor paliative, a sănătății mintale și consolidarea rețelelor de intervenție pentru infarct, accident vascular cerebral și terapie intensivă.

Rogobete a mai punctat importanța digitalizării, a transparenței și a performanței manageriale, propunând ca spitalele să fie evaluate pe baza rezultatelor medicale și a experienței pacienților, nu doar după indicatori administrativi. Acesta a concluzionat că reformele trebuie construite împreună cu profesioniștii din sistem și pacienții, afirmând că „sănătatea nu este un tabel Excel”, ci implică vieți și responsabilități.

Alexandru Rogobete a pus în transparență decizională un ordin de ministru pentru flexibilizarea activității în spitale. Modificările prevăd ca blocul operator să funcționeze între orele 8:00 și 20:00 prin organizarea în ture succesive, a doua tură începând la ora 14:00 pentru a reduce timpii de așteptare și a crește numărul de intervenții. Aceeași logică a turelor se aplică și în ambulatoriu și în spitalizarea de zi, decizia de organizare revenind medicului șef de secție cu aprobarea conducerii medicale. În ceea ce privește organizarea gărzilor, pe lângă categoriile de urgență, monitorizare și la domiciliu, este introdusă o a patra categorie: garda intervențională, destinată specialităților precum cardiologia, neurologia și radiologia intervențională. Totodată, spitalele vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specific, disponibilitatea resurselor umane și adresabilitate.