Raportul Lancet Countdown 2026: Schimbările climatice accelerează criza globală de sănătate

A zecea ediție a raportului Lancet Countdown, care monitorizează legătura dintre schimbările climatice și sănătate, concluzionează că măsurile implementate până acum au redus riscurile, însă rămân insuficiente, în timp ce fereastra pentru a preveni un viitor catastrofal se închide rapid. Raportul, care urmărește 54 de indicatori, notează că ultimele 11 ani au fost cei mai calzi din istoria măsurătorilor, făcând depășirea pragului de 1,5°C probabil inevitabilă.

Impactul asupra sănătății s-a accelerat față de deceniul anterior. Între 2016 și 2023, căldura a fost asociată în medie cu 540.800 de decese anuale, dintre care 68,4% sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de om. În 2023 a fost înregistrat un record de 710.000 de decese estimate, cu o proporție de 71,5% atribuită climei, cele mai mari pierderi fiind înregistrate în țările cu dezvoltare umană scăzută. De asemenea, în 2025, secetele au afectat 51,8% din suprafața terestră a planetei pentru cel puțin o lună, iar zilele cu precipitații extreme au afectat anual 17,2% din uscat în perioada 2016-2025.

Criza climatică produce efecte economice semnificative. În 2025, expunerea la căldură a dus la pierderea a 573 de miliarde de ore de muncă, reprezentând venituri pierdute de 1,07 trilioane de dolari. Cele mai afectate au fost țările cu dezvoltare umană scăzută, cu pierderi de 5,0% din PIB, față de 0,5% în țările cu dezvoltare foarte ridicată.

În ceea ce privește energia, combustibilii fosili asigură încă 80,7% din energia mondială, iar emisiile din acest sector au atins un record în 2024. Din 2016, poluarea aerului din combustibilii fosili a provocat în medie 2,78 milioane de decese evitabile pe an. Raportul subliniază că lobby-ul industriei fosile și dezinformarea subminează acțiunea colectivă, menționând că SUA s-au retras în 2025 din Acordul de la Paris. Totuși, există progrese: investițiile în energie curată au crescut cu 7,2% în 2025, depășind investițiile fosile cu 82%, iar utilizarea electricității în transport a crescut cu 427% între 2016 și 2023.

Situația din România este alarmantă, țara fiind printre cele mai afectate din Europa. În perioada 2016-2025, persoanele de peste 65 de ani au fost expuse în medie la 17 zile de val de căldură pe an, față de media globală de 11 zile. Anul 2024 a fost record, cu 42 de zile. Costul economic al deceselor cauzate de căldură la seniori a ajuns la 1,66% din PIB în 2024 (5,6 miliarde de dolari), plasând România pe locul 6 din 171 de țări.

Pe planul productivității, România a pierdut în 2024 99,8 milioane de ore de muncă din cauza căldurii, al cincilea cel mai mare volum din Europa. În agricultura națională, care reprezintă 11% din populația ocupată, s-au concentrat 56% din orele pierdute. Referitor la secetă, în 2024, 75% din suprafața României a cunoscut cel puțin o lună de secetă extremă, cea mai mare valoare din 1980 încoace. De asemenea, rezerva totală de apă terestră a scăzut cu 0,94 cm pe an între 2003 și 2025, de două ori mai rapid decât media europeană.

În ceea ce privește poluarea aerului, decesele atribuite particulelor fine (PM2.5) din surse umane au scăzut în România de la 42.000 în 2001 la 26.000 în 2023. Deși decesele din sectorul energetic au coborât drastic, cele din gospodării (93% biomasă) au crescut la 14.500, reprezentând acum 56% din total. În consecință, România are a treia cea mai mare rată de mortalitate din poluarea aerului din Europa, după Serbia și Bosnia și Herțegovina.