Recunoașterea simptomelor și tratamentul AVC-ului: recomandările dr. George Burlacu
Factorii de risc în AVC și metodele de prevenție
Dr. George Burlacu a precizat că accidentul vascular cerebral poate apărea chiar și la persoane care prezintă factori de risc minori. Printre principalii factori de risc cardiovascular care cresc probabilitatea unui AVC se numără hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul zaharat, obezitatea, fumatul și vârsta înaintată. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât riscul de a suferi un accident vascular cerebral este mai ridicat, conform explicațiilor medicului. Dr. Burlacu a atras atenția că prezența unor factori de risc nu determină întotdeauna gravitatea episodului, existând cazuri de AVC cu dimensiuni reduse. Din experiența sa personală, medicul a menționat pacienți cu factori de risc minori care au suferit AVC-uri de mici dimensiuni, recuperarea acestora având loc în câteva zile.
Pentru reducerea riscului de AVC, dr. George Burlacu recomandă măsuri precum controlul tensiunii arteriale și al diabetului, menținerea colesterolului în limite adecvate, renunțarea la fumat și scăderea în greutate, acolo unde este necesar. Medicul a subliniat că gestionarea corectă a acestor factori de risc are un impact semnificativ asupra diminuării probabilității de a suferi un AVC.
Există situații în care tromboliza nu este indicată, decizia depinzând de evaluarea pacientului, gravitatea simptomelor și raportul beneficii-riscuri. Dr. George Burlacu a explicat că, dacă scorul de gravitate este mic și deficitul motor la prezentarea în camera de gardă este redus, șansa de recuperare este foarte mare și riscul de dizabilitate este mic, făcând tromboliza non-indicată. Indiferent dacă manifestările par ușoare sau remit rapid, orice simptom care poate indica un AVC impune o evaluare medicală de urgență și apelul la 112 nu trebuie amânat.
Detalii despre debutul și evoluția AVC-ului hemoragic
Dr. George Burlacu a detaliat că accidentele vasculare hemoragice au un debut brusc, manifestându-se de obicei prin cefalee intensă și sindrom de hipertensiune craniană, putând evolua rapid către comă și alte disfuncții severe.
Medicul a explicat că un vas de sânge se poate sparge brusc în urma unui efort, ridicării rapide din pat, a unei tuse sau a consumului de sare care crește tensiunea arterială. În aceste cazuri, sângerarea este bruscă și masivă, iar pacienții descriu adesea experiența ca fiind cea mai mare durere din viața lor.
Opțiunile de tratament pentru AVC ischemic și rolul intervențiilor endovasculare
În cazul AVC-ului ischemic, pot fi necesare intervenții endovasculare pentru îndepărtarea cheagului. Dr. George Burlacu a precizat că montarea unui stent cerebral reprezintă o excepție, spre deosebire de procedurile utilizate în afecțiunile cardiovasculare. Referitor la stentare, medicul a menționat existența unui program național, precizând că stenturile se pot monta doar în cazuri selecționate, în funcție de locația ocluziei vasului cerebral. În majoritatea cazurilor eligibile, se utilizează fie tromboliza intravenoasă pentru dizolvarea cheagului, fie trombaspirația. Aceasta din urmă presupune introducerea unui dispozitiv intraarterial prin vase accesibile tehnic pentru extragerea efectivă a unuia sau mai multor cheaguri prin aspirație. Dr. George Burlacu a subliniat că montarea stentului este o procedură excepțională, întâlnită în cazuri foarte rare, și a precizat că aceasta nu se desfășoară în același mod ca în cazul inimii.
În cadrul trombectomiei mecanice, medicul radiolog intervenționist introduce un cateter într-un vas sanguin, avansându-l până la nivelul ocluziei. Locul cheagului este identificat cu ajutorul unei substanțe de contrast, iar extracția se realizează printr-un dispozitiv special. Dr. Burlacu a explicat că, în intervenția endovasculară, se utilizează un sistem de vacuum și o tehnică adecvată de aspirație, după ce medicul radiolog intervenționist a identificat locul ocluziei prin administrarea de substanță de contrast via cateter intraarterial.
Dr. George Burlacu a precizat că, în funcție de criteriile de selecție, fereastra terapeutică pentru intervenția endovasculară se poate extinde până la șase, opt sau nouă ore, și chiar până la 24 de ore, crescând astfel șansele de recuperare. Medicul a explicat că, dacă procedura este realizată în intervalul terapeutic potrivit, cheagul poate fi extras în totalitate, salvând neuronii din jurul leziunii care, în caz contrar, ar putea ajunge la necroză definitivă.
Rolul RMN-ului în identificarea ferestrei terapeutice pentru AVC
În cazurile selectate, RMN-ul cerebral poate ajuta medicii să determine dacă un pacient cu accident vascular cerebral (AVC) se mai află în fereastra terapeutică pentru tromboliză, chiar și atunci când ora exactă a debutului simptomelor nu este cunoscută. Această procedură este utilă în special pentru pacienții care adorm fără simptome și se trezesc cu un deficit motor. Prin utilizarea unor secvențe de difuzie, RMN-ul special permite vizualizarea țesutului afectat și compararea acestuia cu alte secvențe pentru a aprecia eficiența potențială a trombolizei. Dr. George Burlacu a menționat că a avut cazuri în care, prin RMN de urgență, trei pacienți cu debutul simptomelor nestabilitizat s-au încadrat pentru tromboliză intravenoasă, toți evoluând bine; unul dintre aceștia și-a recăpătat peste 90% din funcții ulterior, prin recuperare medicală.
Intervenția de tromboliză efectuată în compartimentul de primiri urgențe al Spitalul Clinic SANADOR are un cost ridicat, care nu este decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Spitalul aplică un protocol de organizare a intervenției care începe încă de la triaj, bazat pe procedura națională de triaj și tromboliză. Pentru gestionarea cazurilor, SANADOR dispune de un pat desemnat dotat cu echipamentul și medicamentele necesare, precum și de o echipă formată din medic neurolog și medic neurochirurg pentru eventualele complicații. Medicamentele utilizate necesită o preparare specifică și administrare printr-un dispozitiv care controlează rata de perfuzare, implicând supravegherea permanentă a pacientului de către personalul medical.
Protocolul intern prevede că, imediat ce asistentul de triaj recunoaște semnele de AVC, pacientul este preluat cu prioritate în camera de gardă și examinat de medicul de medicină de urgență. Tomografia computerizată poate fi efectuată în aproximativ 15 minute de la prezentarea la triaj, rezultatele fiind discutate imediat între medicul neurolog și cel radiolog. În cazul necesității de investigații suplimentare, se poate recurge la tomografia computerizată cu substanță de contrast pentru vizualizarea sistemului arterial cerebral și identificarea precisă a vasului blocat.
Tratamentul trombolitic poate induce riscuri de sângerare în organism, manifestându-se prin sângerări gingivale, la nivelul orofaringelui, hematurie sau, în unele cazuri, sângerări intracraniene. Pe lângă tromboliticul clasic, administrat de regulă pe parcursul unei ore, există un medicament mai modern care se administrează în aproximativ 10 secunde.
Managementul AVC-ului implică o echipă multidisciplinară compusă din medicul de medicină de urgență și neurolog, cu participarea medicului radiolog, a radiologului intervenționist (pentru proceduri endovasculare) și a neurochirurgului, în funcție de necesitățile pacientului.
Recomandări pentru tensiunea arterială ideală în prevenția AVC-ului
Dr. George Burlacu a recomandat pacienților cu factori de risc cardiac să consulte medicul de familie sau cardiologul pentru tratamente preventive, inclusiv gestionarea hipertensiunii sau a fibrilației atriale. Referitor la valorile normale, medicul a precizat că tensiunea sistolică (cea mare) ar trebui să fie în intervalul dintre 10 și 14, iar tensiunea diastolică între 6 și 8. Dr. Burlacu a menționat că anumiți pacienți vârstnici pot necesita o tensiune sistolică ușor mai ridicată, de 13 sau 14, deoarece nu suportă valori de 11 sau 12, însă a avertizat că la valoarea de 15 apar complicații. Medicul a subliniat importanța comunicării cu medicul curant privind senzațiile resimțite, deoarece o tensiune mică poate fi incorectă în funcție de problemele de sănătate, în timp ce o tensiune de 14 menținută zilnic nu este în regulă. Pentru pacienții de peste 70 de ani, în funcție de patologia prezentată, dr. George Burlacu ar recomanda reglarea tensiunii sistolice în intervalul 13-14.
Detalii suplimentare despre simptomele AVC-ului
Dr. George Burlacu a detaliat semnele clasice ale unui AVC, menționând deficitul motor pe o parte a corpului (pierderea forței în mână și picior de pe o singură parte, sau doar în mână ori picior), asimetria facială, manifestată prin senzația de „cădere” a gurii, precum și lipsa vorbirii sau pronunțarea unor cuvinte fără sens. In plus, medicul a precizat că în cazuri mai rare pot apărea amețeli puternice sau stări de buimăceală care nu se ameliorează indiferent de poziția pacientului. Medicul a avertizat că pacienții ignoră adesea simptomele discrete, cum ar fi dificultatea de a rosti corect cuvintele, considerându-le trecătoare, ceea ce duce la depășirea ferestrei critice de 4,5 ore în care tromboliza este eficientă. În cazul AVC-urilor care se instalează brusc, determinând pacientul să cadă și să nu se mai poată mișca pentru a cere ajutor, dr. Burlacu a subliniat rolul esențial al martorilor și aparținătorilor în solicitarea asistenței medicale.
Eficacitatea trombolizei în recuperarea funcțiilor neurologice după AVC
Dr. George Burlacu a subliniat că tromboliza poate produce rezultate remarcabile, menționând că unii pacienți își pot recupera rapid funcțiile afectate după administrarea acestui tratament. În opinia lui dr. George Burlacu, tratamentul modern poate oferi rezultate uimitoare: pacienți care prezintă asimetrie facială, deficite motorii sau incapacitatea de a vorbi își pot reveni „ca prin minune”, cu condiția ca administrarea trombolizei intravenoase să se realizeze în intervalul de timp necesar.
Mediculu a menționat că Spitalul Clinic SANADOR a fost primul spital privat în care s-a efectuat cu succes o tromboliză, pacientul tratat recuperându-se fără deficite motorii.
Dr. Burlacu a precizat că intervalul de timp pentru administrarea trombolizei se calculează de la debutul simptomelor, nu de la momentul sosirii pacientului la spital, motiv pentru care recunoașterea rapidă a semnelor și apelarea la 112 sunt esențiale.
Intervenția rapidă în caz de AVC: simptome, diagnostic și tratament
În unele cazuri, pot apărea inclusiv dureri de cap severe, instalate brusc.
Țesutul cerebral poate fi afectat rapid fie prin întreruperea alimentării cu sânge, fie prin producerea unei hemoragii intracraniene, leziuni care pot avea consecințe neurologice severe și, uneori, ireversibile. Evaluarea rapidă într-un compartiment de primiri urgențe este esențială pentru stabilirea diagnosticului corect și a tipului de accident vascular cerebral, condiții necesare pentru inițierea tratamentului corespunzător. AVC-ul ischemic apare prin blocarea unei artere care alimentează creierul, ceea ce reduce sau întrerupe aportul de oxigen și poate duce la moartea celulelor cerebrale. AVC-ul hemoragic este produs de ruperea unui vas de sânge la nivel cerebral, determinând acumularea de sânge în interiorul craniului.
Investigațiile imagistice, în special examenul CT cerebral efectuat în urgență, au un rol esențial în stabilirea conduitei terapeutice. Inițierea promptă a tratamentului poate limita afectarea cerebrală, reduce riscul de complicații și sechele neurologice pe termen lung, îmbunătățind prognosticul pacientului. Pentru pacienții eligibili cu AVC ischemic acut, scopul este restabilirea rapidă a fluxului sanguin, putând fi indicată tromboliza intravenoasă, a cărei eficacitate depinde de intervalul dintre debutul simptomelor și administrarea tratamentului. În cazul ocluziei unui vas cerebral mare, medicii pot indica la pacienți atent selectați trombectomia mecanică endovasculară, cu sau fără tromboliză intravenoasă, pentru îndepărtarea cheagului de sânge. Abordarea AVC-ului hemoragic vizează limitarea sângerării, prevenirea agravării leziunilor și gestionarea complicațiilor, putând fi recomandată o intervenție neurochirurgicală sau endovasculară în funcție de cauză și severitate.
Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat cu Compartiment de Primiri Urgențe care oferă acces la tratament pentru AVC ischemic acut prin tromboliză intravenoasă, dacă există indicație medicală și sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate. Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului Clinic SANADOR funcționează nonstop cu 26 de linii de gardă, inclusiv neurologie, neurochirurgie și anestezie-terapie intensivă. Facilitatea dispune și de un Serviciu de Ambulanță cu dispecerat propriu pentru asistență prespitalicească și transport medical specializat, serviciile de urgență fiind prestate contra cost.

Dr. George Burlacu, medic la Spitalul Clinic SANADOR, explică importanța intervenției rapide în cazurile de accident vascular cerebral și metodele de tratament disponibile.
În cadrul unui interviu acordat DC Medical și DC News, dr. George Burlacu, medic specialist medicină de familie cu competențe în asistență medicală de urgență la Spitalul Clinic SANADOR, a subliniat importanța recunoașterii timpurii a simptomelor accidentului vascular cerebral (AVC). Semnele de alertă includ apariția unei guri strâmbe, pierderea puterii în o mână sau dificultăți în vorbire, precizând că aceste manifestări nu trebuie atribuite oboselii, stresului sau consumului de alcool.
Dr. Burlacu a explicat că există două tipuri de AVC: ischemic, în care un vas de sânge este blocat de un tromb, și hemoragic. Pentru pacienții eligibili, tratamentele moderne includ tromboliza intravenoasă, pentru dizolvarea cheagului, sau trombaspirația, proceduri care pot produce rezultate uimitoare dacă sunt administrate prompt.
Intervalul de timp este critic pentru succesul tratamentului, fiind recomandată prezentarea la spital în primele patru ore și jumătate de la debutul simptomelor, perioadă care poate fi prelungită până la 24 de ore în cazuri selecționate. Medicul a menționat că persoanele cu factori de risc cardiovascular sunt cele mai expuse, deoarece factorii care afectează vasele inimii influențează și vasele cerebrale.
În ceea ce privește prevenția și gestionarea tensiunii arteriale, dr. Burlacu a precizat că stările emoționale intense pot crește tensiunea, iar valorile normale variază în funcție de vârstă și bolile asociate. De asemenea, pacienților li se recomandă efectuarea efortului fizic în limita toleranței individuale.
Surse
- DC Medical: AVC-ul, de la primele semne la tratament. Dr. George Burlacu (SANADOR), la DC Medical și DC News
- MediaFax: De la primele semne de AVC, la tratament. De ce este esențială intervenția rapidă (P)
- DC Medical: Tratamentul care dizolvă cheagul în AVC și repune pacientul pe picioare. Dr. George Burlacu (SANADOR): Își revine ca prin minune
- DCNews: Tromboliza, tratamentul minune pentru AVC. Dr. George Burlacu anunţă "rezultate uneori chiar uimitoare". Timpul, condiţie crucială
- DCNews: Eşti cardiac şi te temi de AVC? Tensiunea arterială ideală pentru a fi în siguranţă, explicată de un specialist
- DC Medical: AVC-ul: cum poate RMN-ul să identifice fereastra terapeutică. Dr. George Burlacu (SANADOR): Vedem țesutul afectat
- DC Medical: Accidentul vascular cerebral: care sunt principalii factori de risc și cum poate fi redus pericolul. Dr. George Burlacu (SANADOR): Poate apărea și la persoane cu factori de risc minori
- DCNews: Cum se diferențiază AVC-ul ischemic de cel hemoragic. Dr. George Burlacu (SANADOR), când devine durerea de cap un semnal de alarmă
- DC Medical: Opțiunile de tratament pentru AVC. Dr. George Burlacu (SANADOR): Neuronii din jurul leziunii pot fi salvați