Recuperarea după artroplazia de șold și genunchi: protocoale personalizate și riscuri

Procesul de recuperare după o intervenție de artroplastie urmează protocoale personalizate, cu scopul de a readuce pacientul la nivelul de activitate de dinainte de boală. Dr. Adrian Blesneac subliniază că recuperarea începe a doua zi după operație și necesită o colaborare strânsă între chirurgi, fizioterapeuți și medici anesteziști.

Mobilizarea precoce reprezintă primul pas esențial, implicând mișcarea pacientului în primele ore sau a doua zi după intervenție, în funcție de starea sa biologică. Controlul eficient al durerii prin tehnici moderne de anestezie și analgezie permite o revenire mai rapidă la viața activă. Datorită acestor abordări, durata spitalizării a scăzut semnificativ: pacienții cu artroplastie de șold sau genunchi pot fi externați în siguranță după 3-4 zile, față de perioada de 7-10 zile de mai demult.

Specialistul avertizează că utilizarea unei „rețete unice” de recuperare este o greșeală, deoarece fiecare caz prezintă particularități proprii. Nerespectarea recomandărilor strict personalizate poate duce la complicații serioase, precum dislocarea protezelor sau eșecul integrării implantului în organismul biologic, afectând durabilitatea acestuia pe termen lung.

Artroplastia este indicată atunci când tratamentele medicamentoase nu mai pot ameliora durerea și dizabilitatea. Procedura presupune remodelarea sau înlocuirea unei articulații afectate de artrită, disfuncționale sau necrotice, cel mai frecvent la nivelul șoldului și genunchiului. Înainte de operație, pot fi utilizate tratamente precum antiinflamatoarele, exercițiile de fizioterapie, injecțiile cu cortizon sau regimurile de slăbire pentru reducerea presiunii pe articulații.

Deși beneficiile îmbunătățirii calității vieții depășesc riscurile pentru majoritatea pacienților, intervenția implică riscuri precum sângerarea, infecțiile, formarea cheagurilor de sânge, rigiditatea sau lezarea nervilor și a vaselor de sânge. Majoritatea pacienților utilizează proteza pe toată viața, intervențiile de revizie fiind rare.

În România, datele Registrului Național de Endoprotezare (perioada 2001-2022) indică o creștere constantă a acestor intervenții, cu un total de 189.881 de protezări de șold și 51.035 de protezări de genunchi. Rata anuală de creștere pentru artroplastia de genunchi este de 2,38 ori mai mare decât cea a șoldului. Din punct de vedere demografic, femeile au reprezentat 58,82% din cazurile de înlocuire a șoldului și 76,42% din cele de genunchi.