Revolta românilor plătitori de CASS: dificultăți în accesul la investigații și consultații gratuite

Pacienții care au nevoie de investigații paraclinice continuă să aștepte de la câteva zile la câteva luni pentru programări, primind frecvent răspunsul că nu există fonduri. Plafoanele pentru analize se epuizează în continuare în primele zile ale lunii. Accesul la analizele de laborator gratuite depinde adesea de noroc, de boala pacientului și de zona geografică, șansele de programare scăzând semnificativ după primele 10 zile ale lunii.

Situația este mai complexă pentru serviciile de imagistică medicală (radiografie, CT, RMN), din cauza numărului mai mic de furnizori și a costurilor ridicate ale investigațiilor. În municipiul Slatina, de exemplu, timpul de așteptare pentru un computer tomograf depășește o lună, iar pentru RMN acesta ajunge la câteva luni. Singura categorie de pacienți care beneficiază de prioritate maximă este cea a pacienților oncologici cu bilete de trimitere de tip „Monitor 2”. Aceștia pot efectua analize și investigații avansate peste plafonul lunar, furnizorii fiind obligați să îi programeze în maximum 5 zile lucrătoare.

De la 1 ianuarie 2026, investigațiile uzuale pentru pacienții cu coduri Monitor (3–8) — diabet, boli cardiovasculare, neurologice etc. — sunt decontate în limita fondurilor obișnuite, cu excepția unei singure investigații de înaltă performanță pe an, măsură considerată insuficientă de asociațiile de pacienți. În cazul suferințălor acute, alternativa la listele de așteptare este plata investigației din buzunar, costurile pentru CT sau RMN fiind semnificative, putând reprezenta jumătate din salariul lunar sau întreaga pensie a unui pacient.

În acest context, reacțiile pacienților variază între căutarea altor laboratoare, renunțarea la investigații sau plata acestora. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), precizează că accesul la investigații diferă în funcție de zonă. Barbu a menționat existența unor furnizori cu capacitate mică sau care nu declară disponibilitatea fondurilor pentru a le rezerva medicilor cu care colaborează. El a exemplificat cu cazul unei femei cu probleme cardiace grave care nu își poate permite un RMN cardiac, având o pensie de 1.400 de lei și datorii. Unele clinici sunt acuzate că rețin biletele de trimitere ale pacienților puși pe listă, împiedicându-i să apeleze la alte unități care mai au fonduri.

Timpul prelungit de așteptare poate duce la agravarea afecțiunilor și, implicit, la internări în secțiile de Urgențe. Uneori, pacienții apelează deliberat la Urgențe pentru a evita listele de așteptare și a obține investigația necesară.

Există două inițiative lansate în 2026 pentru eliminarea plafoanelor financiare, însă nicio soluție implementată până în prezent. Ambele proiecte vizează eliminarea plafoanelor pentru analizele și investigațiile medicale contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate. Un proiect, propus de CNAS, vizează eliminarea completă a plafoanelor la laboratoare, astfel încât investigațiile de bază să fie decontate la volum real, indiferent de perioada lunii. Vasile Barbu a precizat că discuțiile cu vechea conducere a CNAS prevedeau intrarea în vigoare a acestor reguli odată cu noul contract-cadru, folosind un model inspirat din sistemul german. Modelul presupune stabilirea unui buget anual pentru analize, împărțit trimestrial sau semestrial, fără restricții pentru pacient, dar cu controlul celor care prescriu investigațiile.

Alți bolnavi cronici, cei din programele M3-M8, așteaptă implementarea unui proiect pentru eliminarea restricțiilor instituite la începutul anului 2026.

Conform regulilor din 2026, asigurarea acoperă pentru anumite boli cronice o singură investigație de tip RMN sau CT pe an pentru urmărirea bolii, restul decontărilor depinzând de indicația medicală și de normele serviciilor acoperite. Hotărârea Guvernului nr. 5/2026 stabilește că persoanele asigurate cu diabet, afecțiuni rare, boli de inimă sau ale vaselor de sânge, boli neurologice ori boală cronică de rinichi beneficiază de o singură investigație de înaltă performanță (RMN, CT sau medicină nucleară) pe an calendaristic pentru monitorizarea afecțiunii, folosindu-se un bilet de trimitere separat cu mențiunea de monitorizare. Investigațiile suplimentare pot fi efectuate în condițiile serviciilor medicale de bază pentru boala de bază sau alte afecțiuni apărute ulterior. Pacienții oncologici urmează o regulă diferită, investigațiile de monitorizare trebuind realizate în maximum cinci zile lucrătoare, fondurile fiind suplimentate după efectuare. Costul investigațiilor private variază în funcție de regiunile examinate, tipul de investigație, utilizarea substanței de contrast și clinica aleasă, tarifele afișate de furnizori fiind destinate pacienților care plătesc integral, nu sumele decontate de casa de asigurări.

Accesul la fonduri poate fi extrem de restrictiv; o mamă a unui copil cu boală cronică a relatat că, încercând să programeze în ultima zi a lunii începând cu ora 7:00, a constatat că fondurile pot fi epuizate dacă programarea se face cu aproximativ zece minute mai târziu. Pacienții sunt sfătuiți să identifice clar dacă refuzul programării este cauzat de lipsa fondurilor sau de lipsa locurilor disponibile în cadrul clinicii. În cazul lipsei resurselor, asigurații pot căuta alte unități aflate în contract cu casa de asigurări, lista furnizorilor de investigații pentru București fiind publicată de CASMB. Se recomandă confirmarea telefonică prealabilă a disponibilității locurilor pentru investigația specifică și acceptarea biletului de trimitere pentru monitorizare. Furnizorii sunt solicitați să confirme natura problemei (fonduri sau locuri), iar pacienții pot recurge la listele furnizorilor paraclinici publicate de casele județene de asigurări. Programările și furnizorii pot fi verificați prin portalul CNAS eSănătateaMea, unde funcționalitatea este implementată etapizat, urmată de o confirmare telefonică privind fondurile și acceptarea biletului de monitorizare.

Senatul a adoptat pe 12 octombrie 2026 un proiect de lege care ar elimina limita de o singură investigație pe an pentru categoriile de bolnavi menționate, prevăzând decontarea tuturor investigațiilor necesare monitorizării indicate de medicul specialist. Proiectul a fost transmis Camerei Deputaților și nu este încă în vigoare. Dacă este adoptat, proiectul prevede retroactiv decontarea investigațiilor eligibile efectuate între 1 ianuarie 2026 și intrarea legii în vigoare, casele de asigurări având un termen de 20 de zile pentru plată.

Pacienții cu scleroză multiplă se confruntă cu limitări în decontarea investigațiilor; Eduard Pletea, în vârstă de 39 de ani și diagnosticat de 11 ani, precizează că, deși monitorizarea bolii necesită RMN pentru trei segmente ale corpului, statul decontează doar unul. Celelalte două segmente implică costuri între 1.500 și 2.000 de lei, în funcție de clinică.