Riscuri cardiovasculare nocturne: recomandările unui cardiolog pentru prevenirea infarctului

Un cardiolog în vârstă de 87 de ani avertizează că riscul de infarct atinge vârful între orele 04:00 și 06:00 dimineața, perioadă în care se produc un număr semnificativ de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Specialistul subliniază că somnul este o perioadă critică pentru sănătatea cardiovasculară, deoarece inactivitatea prelungită încetinește metabolismul, în timp ce corpul continuă să piardă lichide prin respirație și transpirație, ducând la creșterea vâscozității sângelui și facilitând formarea cheagurilor. Riscul este accentuat de factori precum alimentația bogată în grăsimi rafinate și zaharuri sau consumul de cine copioase. De asemenea, cauzele principale ale deteriorării arterelor nocturne includ creșterea densității sângelui, apariția hipoxiei și scăderea tonusului capilar.

Pentru a reduce presiunea cardiovasculară, medicul recomandă gesturi simple efectuate cu 30 de minute înainte de culcare, precum hidratarea corectă și relaxarea circulației periferice. Ritualul de hidratare presupune consumul a jumătate de pahar de apă curată, încălzită la aproximativ 40 de grade Celsius, evitându-se băuturile foarte reci sau cele carbogazificate. Aceasta previne îngroșarea sângelui și ajută la relaxarea musculaturii căilor biliare. Pentru relaxarea vasculară, se recomandă efectuarea de mișcări circulare ușoare cu picioarele timp de două minute sau menținerea membrelor inferioare ridicate pe o pernă timp de zece minute. Această manevră stimulează reîntoarcerea sângelui venos către inimă, reduce sarcina asupra mușchiului cardiac și protejează creierul împotriva fluctuațiilor de tensiune.

Alimentația tardivă este descurajată, deoarece poate pune presiune pe vasele de sânge din cavitatea abdominală și afectează ritmul cardiac. Ultima masă trebuie să fie ușoară, bazată pe legume gătite sau proteine slabe, iar alimentele trebuie mestecate riguros (de 20-30 de ori). Mestecatul insuficient poate favoriza fermentația intestinală, care apasă pe vasele sanguícole abdominale, obstrucționând fluxul către rinichi și provocând creșteri bruște de tensiune arterială.