Riscurile microplasticului în alimentație și metode de reducere a consumului
Experți avertizează că organismul uman poate absorbi până la 5 grame de plastic pe săptămână și recomandă evitarea recipientelor de plastic la microunde pentru a reduce riscurile.
Specialiștii avertizează că microplasticul, prezent tot mai frecvent în apă, mâncare, haine și aer, ajunge în cantități crescute în corpul uman, iar expunerea pe termen lung ar putea avea consecințe grave asupra sănătății. Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a precizat că consumul de microplastic poate fi redus cu până la 70% prin adoptarea unor reguli simple, precum evitarea încălzirii alimentelor la microunde în recipiente de plastic sau înlocuirea caserolelor odată ce acestea prezintă zgârieturi.
Plasticul este omniprezent în obiectele utilizate zilnic, de la sticle, pungi și cutii pentru alimente, până la haine și telefoane. În medie, o persoană din Uniunea Europeană a generat într-un singur an 36 kg de deșeuri de ambalaje din plastic, dintre care doar 15,3 kg au fost reciclate, restul de 20 kg rămânând în natură.
Cercetătorii au descoperit că în organismul uman ajung aproximativ 5 grame de plastic pe săptămână, cantitate echivalentă cu greutatea unui card de plastic, ceea ce reprezintă un risc pentru sănătate, conform avertismentelor medicilor.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler a explicat că expunerea la cantități crescute de microplastic poate induce degenerări în organism. Atunci când o particulă microscopică pătrunde în corp, acesta o recunoaște ca fiind străină țesutului propriu, declanșând o reacție inflamatorie.
Alexandru Cîrîc, directorul ICA, a avertizat că particule de micro și nanoplastic pot ajunge direct în mâncare. Specialistul a menționat că reziduurile de plastic din alimente includ doi factori nocivi: particulele de micro și nanoplastic, precum și reziduurile chimice care migrează din ambalaj în produs.
Fragmente de microplastic se desprind în momentul deschiderii dopului unei sticle sau al unei pungi de cipsuri. De asemenea, un studiu recent a indicat că pliculețele de ceai, atunci când sunt expuse la temperaturi de 95 de grade, eliberează în infuzie numeroase microplastice.
Un studiu prezentat la Universitatea din Târgoviște a demonstrat că microplasticele sunt prezente nu doar în produsele procesate, ci și în materiile prime, precum laptele. Alexandru Cîrîc a precizat că aceste particule acționează ca un „cal troian”, transportând în mâncare și alți contaminanți, inclusiv metale grele și diverși compuși chimici.
Directorul ICA a propus o serie de reguli pentru a reduce consumul de microplastice cu aproape 70%. Prima recomandare privește utilizarea cuptorului cu microunde: alimentele nu trebuie încălzite niciodată în caserole de plastic, chiar și în cazul celor marcate ca „microwave safe”. Conform lui Alexandru Cîrîc, această etichetă garantează doar că recipientul nu se topește vizibil, nu și că nu eliberează substanțe chimice în mâncare.
Se recomandă utilizarea farfuriilor de porțelan sau de sticlă pentru încălzirea alimentelor. De asemenea, este indicat să se verifice codurile de reciclare de pe ambalaje, evitându-se în contactul cu alimentele materialele marcate cu cifra 3 (PVC), cifra 6 (polistiren) și cifra 7 (policarbonat).
Recipientele de plastic nu trebuie refolosite la nesfârșit, deoarece acestea se zgârie, inclusiv în timpul spălării la mașină, eliberând bucățele foarte fine de plastic. Caserolele zgâriate trebuie înlocuite imediat.
O altă măsură simplă este înlocuirea tocătoarelor de plastic, deoarece procesul de tăiere pe aceste suprafețe fragmentează plasticul, care ajunge ulterior direct în produsele de origine animală sau vegetală consumate.