România pe primul loc în UE la percepția tinerilor asupra propriei sănătăți

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor cu vârste între 16 și 29 de ani care își apreciază starea de sănătate drept bună sau foarte bună. Conform datelor Eurostat pentru 2025, 98,2% dintre tinerii români au această percepție, depășind media europeană de 89,7%.

În clasamentul european, România este urmată de Grecia, unde 98,1% dintre tineri și-au evaluat sănătatea pozitiv, și de Croația, cu 95,9%. La polul opus, cele mai scăzute proporții au fost înregistrate în Suedia (74,4%), Țările de Jos (79,8%) și Finlanda (81,4%).

Analiza Eurostat evidențiază faptul că autoevaluarea sănătății este un indicator subiectiv, influențat de factori sociali și culturali, și nu reprezintă un clasament clinic al performanței sistemelor medicale. De exemplu, în România, 99,1% dintre adolescenții cu vârste între 16 și 19 ani se declară sănătoși, în timp ce media UE pentru acest grup este de 92,4%.

Există o corelație între nivelul de venit al gospodăriei și percepția asupra sănătății. La nivelul UE, 93,7% dintre tinerii din gospodăriile cu cele mai mari venituri s-au declarat sănătoși, față de 85,6% în cazul celor din gospodăriile cu venituri foarte mici. În România, decalajul este mai redus, fiind de 99,3% în quintila superioară de venit și 96% în cea inferioară.

Din perspectiva demografică, bărbații tineri tind să își evalueze sănătatea mai optimist decât femeile, cu valori de 90,9% față de 88,4% la nivelul UE. Totodată, datele arată o scădere ușoară a percepției globale a sănătății în rândul tinerilor europeni față de 2021, când procentul era de 91,1%, și față de 2010, când acesta era de 92%.

Alte date furnizate de Eurostat indică faptul că 17,2% dintre tinerii europeni au declarat o problemă de sănătate de lungă durată în 2025,ponderea fiind mai mare la femei (19,6%) decât la bărbați (15%). De asemenea, 8,1% dintre tinerii din UE au raportat limitări de durată ale activităților obișnuite. În contextul mortalității, certificatele de deces din 2023 relevă că accidentele și vătămările autoprovocate au reprezentat 48,3% dintre decesele persoanelor de 15-29 de ani din Uniune.