CallDoc

Șapte obiceiuri zilnice care afectează grav sănătatea creierului, avertizează un neurochirurg

CallDoc
Șapte obiceiuri zilnice care afectează grav sănătatea creierului, avertizează un neurochirurg

Dr. Randy D'Amico identifică rutinele moderne care degradează funcțiile cognitive și structura neuronală pe termen lung.

Sănătatea creierului este influențată semnificativ de automatismele vieții moderne, dincolo de factorii genetici sau afecțiunile cronice. Dr. Randy D'Amico, director al programului de tratare a metastazelor cerebrale și spinale la spitalul Northwell Lenox Hill, avertizează că anumite comportamente zilnice, considerate adesea banale, au un efect distructiv asupra funcțiilor cognitive, a memoriei, a capacității de concentrare și a randamentului intelectual.

Printre principalele riscuri se numără privarea cronică de somn sau calitatea slabă a acestuia. Specialistul subliniază că somnul este esențial pentru sortarea informațiilor, consolidarea amintirilor și regenerarea tisulară, iar neglijarea acestuia duce la scăderea atenției și degradare tisulară prematură. De asemenea, sedentarismul prelungit afectează direct circulația sangvine, organul fiind extrem de sensibil la modificările fluxului de sânge.

Ignorarea indicatorilor precum tensiunea arterială crescută, colesterolul și glicemia reprezintă o altă greșeală frecventă, deoarece aceste afecțiuni evoluează adesea fără simptome evidente. În paralel, supraîncărcarea senzorială provocată de utilizarea constantă a dispozitivelor electronice și a rețelelor sociale fragmentează atenția. Pentru a contracara acest fenomen, dr. D'Amico recomandă acceptarea momentelor de pauză totală, menționând că el însuși închide dispozitivele electronice seara pentru a citi o carte.

Izolarea socială și reducerea contactelor umane directe sunt identificate ca catalizatori ai demenței și ai degenerării cerebrale. Neurochirurgul explică faptul că evoluția creierului uman este legată de interacțiunea directă prin dialoguri reale, care mobilizează simultan memoria, empatia și afectivitatea, elemente care nu pot fi înlocuite de conexiunile virtuale.

În final, consumul de substanțe psihoactive pentru gestionarea stresului, a oboselii sau a insomniei reprezintă o riscantă capcană. Fumatul reduce oxigenarea cerebrală prin afectarea pereților vaselor de sânge, iar consumul regulat de alcool este asociat cu declinul funcțiilor neurologice. Pericolul major apare atunci când aceste substanțe devin răspunsul automat al organismului la emoții sau plictiseală, ducând la dependență și la pierderea rezilienței naturale a creierului.

Surse

Categorii: