Securitate sanitară națională: Avertismentul unui medic român după summitul de la Harvard

Dr. Alexandru Nechifor, specialist în medicină internă, cercetător și cadru didactic la Universitatea Dunărea de Jos Galați, avertizează că decalajul dintre România și standardele medicale occidentale în ceea ce privește accesul la tratamente oncologice personalizate, testări genetice avansate și tehnologii bazate pe inteligență artificială riscă să se adâncească. În urma participării la summitul internațional HealthLINK de la Harvard Medical School din Boston, SUA, medicul a declarat că adoptarea tehnologiilor de vârf a devenit o urgență națională, România riscând să rămână în urma sistemelor medicale globale care integrează tot mai mult inteligența artificială pentru diagnostic și tratament.

Dr. Nechifor susține că țara riscă să rămână un simplu spectator în fața provocărilor globale, precum oncologia de precizie, bolile cardiovasculare și rezistența la antibiotice, dacă nu reușește să recupereze decalajele structurale.

Una dintre temele centrale de la summit a fost integrarea inteligenței artificiale (AI), menționându-se că algoritmii de învățare profundă (deep learning), antrenați pe volume mari de date clinice, pot atinge o acuratețe de 90-95% în detectarea precoce a unor leziuni imagistice majore. Introducerea unor sisteme digitale de sprijinire a deciziilor medicale ar putea reduce erorile de diagnostic și accelera identificarea cazurilor critice, aspect esențial pentru un sistem sanitar afectat de deficit de personal și liste de așteptare lungi. Aceste tehnologii pot analiza volume vaste de informații medicale și semnala modificări care necesită evaluare suplimentară, eficientizând astfel circuitul pacienților în spitale. Totuși, AI nu poate înlocui medicul, rezultatele algoritmilor necesitând interpretare în context clinic. Specialistul a subliniat că, deși tehnologia oferă o precizie implacabilă și permite o triere ultrarapidă a cazurilor, responsabilitatea etică și decizia medicală finală rămân exclusiv în mâinile medicului.

Medicina de precizie, în special în cardiologie și oncologie, este considerată o direcție fundamentală pentru dezvoltarea sistemelor medicale moderne. În oncologie, profilarea genomică și testele moleculare permit identificarea modificărilor genetice ale tumorilor, facilitând accesul la imunoterapie sau terapii țintite, ceea ce poate îmbunătăți rezultatele terapeutice și reduce expunerea la medicamente ineficiente. Dr. Nechifor consideră că extinderea serviciilor de diagnostic molecular ar reduce diferențele dintre pacienții români și cei din alte state, accesul la testări genetice avansate și tratamente inovatoare fiind în prezent o provocare în România. Medicul a afirmat că tratamentele standardizate bazate pe localizarea anatomică a tumorii sunt abandonate global în favoarea imunoterapiilor de ultimă generație și a profilării genomice, care cresc supraviețuirea și reduc toxicitatea. El a calificat faptul că accesul la testările genetice avansate este un „lux sau un privilegiu restrâns” în România ca fiind o problemă de securitate sanitară națională. Similar, în cardiologie, adaptarea tratamentului la profilul individual al pacientului și evaluarea riscurilor pot îmbunătăți calitatea îngrijirii.

O altă problemă majoră abordată la Harvard a fost rezistența la antimicrobiene (RAM), considerată de OMS o amenințare importantă pentru sănătatea publică, deoarece infecțiile devin mai dificil de tratat. Răspândirea bacteriilor rezistente este favorizată de utilizarea nejustificată sau excesivă a antibioticelor, ceea ce complică tratamentul infecțiilor în mediul spitalicesc. Pentru combaterea acestui fenomen, soluțiile promovate la Harvard includ implementarea programelor riguroase de tip Antibiotic Stewardship, utilizarea testelor de diagnostic rapid la patul bolnavului și o legislație severă împotriva prescripției empirice din farmacie sau cabinet. Testele rapide permit identificarea precisă a agentului patogen pentru alegerea tratamentului corect, în timp ce programele de monitorizare limitează administrarea nejustificată a medicamentelor.

Recuperarea decalajelor necesită investiții în infrastructura digitală, pregătirea personalului medical și acces la investigații avansate, totul sub regim de protecție a datelor pacienților. Eficiența noilor instrumente trebuie evaluată prin indicatori și studii care să demonstreze îmbunătățirea siguranței pacienților și a calității tratamentului. Modernizarea sistemului sanitar nu poate fi realizată prin improvizații, ci prin rigoare științifică, cercetare și aplicarea rezultatelor validate. Dr. Alexandru Nechifor a concluzionat că miza este transformarea descoperirilor prezentate la Harvard în politici publice aplicate, pentru a aduce predictibilitate și excelență fiecărui pacient.