Semnalele de alarmă ale pierderilor de memorie și demența: cauze și prevalență

Episoadele de uitare, precum pierderea obiectelor personale sau repetarea aceluiași set de întrebări, nu indică neapărat o problemă neurologică, însă pot reprezenta semnale de alarmă în funcție de modul în care evoluează și de impactul asupra activităților cotidiene. În timp ce uitarea temporară poate fi asociată cu stresul, oboseala, lipsa somnului sau suprasolicitarea mentală, repetarea frecventă a întrebărilor fără a reține răspunsul, mai ales dacă episoadele se agravează, poate necesita o evaluare medicală.

Capacitatea de a-și aminti ulterior informația este un criteriu important; pierderile de memorie nu înseamnă automat demență, însă schimbările persistente care afectează autonomia și capacitatea de a îndeplini sarcini familiare nu ar trebui ignorate. Manifestările demenței pot fi complexe și nu se limitează la pierderile de memorie. Unele persoane pot reține evenimente din copilărie, dar pot prezenta dificultăți în orientarea pe trasee cunoscute sau în desfășurarea unor activități anterior realizate fără efort.

Pe măsură ce boala evoluează, pot apărea nevoi de ajutor pentru igiena personală, alimentație și îmbrăcat, ajungând în stadiile avansate la dificultatea de a recunoaște membrii familiei.

Problemele de memorie pot avea cauze non-neurodegenerative, precum deficitul de vitamina B12, tulburările tiroidiene, depresia, anxietatea, problemele de somn sau efectele adverse ale anumitor medicamente, în special la persoanele în vârstă. Identificarea și tratarea acestor cauze pot duce la ameliorarea dificultăților cognitive. Evaluarea neurologică implică analiza istoricului medical, verificarea tratamentelor, teste cognitive și investigații suplimentare.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2021 aproximativ 57 de milioane de persoane trăiau cu demență la nivel global, cu aproape 10 milioane de cazuri noi anual. Boala Alzheimer este responsabilă pentru aproximativ 60-70% dintre aceste cazuri. Un studiu din 2023, bazat pe date naționale din India, a estimat că aproximativ 8,8 milioane de persoane peste 60 de ani sufereau de demență, reprezentând 7,4% din această categorie de vârstă. Deși riscul de demență crește odată cu vârsta, aceasta nu este considerată o consecință normală sau inevitabilă a îmbătrânirii.