Semnele de alarmă ale pierderii de memorie: când uitarea devine o problemă neurologică
Neurologul Dr. Deep Das explică diferența dintre uitarea ocazională și simptomele demenței, subliniind importanța diagnosticării timpurii.
Uitarea ocazională este comună, în special în perioade de stres, somn insuficient sau epuizare mentală. Totuși, îngrijorarea apare atunci când schimbările de memorie devin persistente, se agravează în timp sau interferează cu viața de zi cu zi. Diferența fundamentală nu constă doar în frecvența uitării, ci în capacitatea unei persoane de a gestiona sarcini familiare și de a funcționa independent.
Dr. Deep Das, consultant neurolog la spitalele CK Birla, CMRI, precizează că nu toate lapse-urile de memorie indică demența. Anumite probleme de memorie pot proveni din afecțiuni tratabile, cum ar fi tulburările tiroidiene, deficiența de vitamina B12, depresia, anxietatea, efectele secundare ale medicamentelor sau problemele de somn, fiind esențial ca orice schimbare notabilă să fie investigată.
Simptomele demenței pot include dificultatea de a reține ce s-a mâncat la micul dejun, chiar dacă amintirile din copilărie rămân detaliate, sau pierderea orientării pe trasee cunoscute. Uneori, primele semne nu vizează memoria, ci reprezintă schimbări de dispoziție, comportament sau dificultăți în urmărirea unei conversații. Pe măsură ce boala progresează, pacienții pot avea nevoie de ajutor pentru activități zilnice precum îmbrăcatul, mâncatul și îngrijirea personală, iar în stadiile avansate, pot înceta să își recunoască membrii apropiați ai familiei.
La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății a estimat că în 2021 aproximativ 57 de milioane de oameni trăiau cu demență, cu aproape 10 milioane de cazuri noi anual, boala Alzheimer reprezentând între 60% și 70% din acestea. În India, un studiu din 2023 a estimat că 7,4% dintre indienii de peste 60 de ani (aproximativ 8,8 milioane de persoane) suferă de demență. Deși vârsta înaintată este un factor de risc major, demența nu este o parte normală sau inevitabilă a îmbătrânirii.
Pentru susținerea sănătății cerebrale, sunt recomandate activitatea fizică regulată, somnul adecvat, implicarea socială și gestionarea hipertensiunii arteriale și a diabetului. Cu toate acestea, măsurile de stil de viață nu trebuie să înlocuiască evaluarea medicală atunci când pierderile de memorie persistă. Dr. Deep Das subliniază că distincția cheie este dacă persoana își amintește eventual informația sau dacă lapse-urile persistă și afectează funcționarea zilnică.
- Categorii: