Simptomele cancerului de sân și importanța screening-ului: semnale de alarmă și statistici

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat femeilor în România, putând evolua silențios, înainte de apariția simptomelor. Deși riscul crește odată cu vârsta, boala poate apărea la orice vârstă, chiar și în absența unor factori de risc cunoscuți. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), printre factorii care influențează riscul se numără sexul feminin (acesta afectând 99% din cazuri), antecedentele familiale, mutațiile genetice, obezitatea, consumul de alcool și tutun, expunerea la radiații, precum și vârsta la prima menstruație și prima sarcină. Aproximativ 80% dintre cazurile raportate apar la femei care nu prezintă alte factori de risc specifici în afară de vârstă și sex.

La nivel global, datele OMS indică faptul că, în 2024, aproximativ 2,4 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân, iar 694.000 au decedat. Boala a fost cel mai frecvent cancer la femei în 164 din 186 de țări. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) estimează că 1 din 20 de femei va fi diagnosticată de-a lungul vieții, iar până în 2050 numărul anual de cazuri noi ar putea crește la 3,2 milioane, cu un număr de decese estimat la 1,1 milioane. În Uniunea Europeană, în 2024, aproximativ 360.000 de femei au fost diagnosticate, reprezentând 29% din cancerele feminine, boala fiind a patra cauză de deces prin cancer în UE (7,3% din totalul deceselor la ambele sexe).

În România, estimările GLOBOCAN 2024 ale IARC indică 12.308 cazuri noi și 3.599 de decese, cancerul de sân reprezentând 27% din totalul diagnosticelor la femei. Deși OMS și Uniunea Europeană recomandă mamografia o dată la doi ani pentru femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani, România ocupă ultimul loc în Europa conform European Cancer Screening Policy Index 2026, având un scor general de 11% și o rată de participare la screening de doar 9%. Pentru a îmbunătăți accesul, este în implementare proiectul DARIA, prin care cel puțin 119.000 de femei vulnerabile cu vârste între 50 și 69 de ani ar trebui să beneficieze de mamografii gratuite până în 2029.

Deși nodulul sau masa nouă este cel mai frecvent simptom, acesta nu este singurul semnal de alarmă. Societatea Americană de Cancer precizează că, deși o masă fixă, dură și nedureroasă cu margini neregulate este mai probabilă a fi canceroasă, tumora poate fi și moale, rotundă sau dureroasă. Alte semne critice includ umflarea sânului (chiar și fără noduli), aspectul de „coajă de portocală” al pielii, mamelonul roșu, uscat sau care se descuamează, secreții mamelonare (în afara laptelui matern) și ganglionii limfatici umflați sub braț sau lângă claviculă.

Este important de reținut că multe modificări ale sânilor sunt benigne și pot fi cauzate de fluctuații hormonale, sarcină, alăptare, utilizarea anticoncepționalelor, terapii de substituție hormonală, sutiene nepotrivite sau infecții (mastita). Totuși, o durere constantă care persistă mai multe săptămâni, descrisă ca arsură, furnicături sau strângere, poate fi asociată cu cancerul, mai ales dacă este însoțită de alte simptome. Un caz rar, cancerul mamar inflamator, se manifestă rapid prin umflături, fermitate și modificări cutanate (roșeață și gropițe).

Pentru prevenire și diagnostic precoce, specialiștii recomandă femeilor să își cunoască propriul corp pentru a observa rapid orice schimbare și să efectueze screening-ul regulat. În cazul antecedentelor familiale, este recomandată monitorizarea la intervale mai scurte sau începerea investigațiilor mai devreme. Pacientelor care resimt dureri le este sugerat să țină evidența acestora pentru a ajuta medicii să identifice dacă sunt ciclice sau non-ciclice.