Spațiile verzi din proximitatea locuinței reduc riscul de demență cu 20%
Un studiu realizat de Universitatea din Stockholm și Institutul Karolinska demonstrează legătura dintre accesul la vegetație și sănătatea creierului.
Prezența unui spațiu verde mai extins în apropierea locuinței este asociată cu un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demență, conform unui studiu realizat de Universitatea din Stockholm și Institutul Karolinska din Suedia și publicat în revista „Alzheimer’s & Dementia”. Cercetarea a urmărit timp de 16 ani aproape 3.000 de participanți, monitorizând vegetația din jurul locuințelor acestora, procesele de gândire, procesarea emoțiilor și evoluția demenței.
Rezultatele indică faptul că protecția împotriva demenței a fost mai puternică în cazul persoanelor care locuiau pe o rază de 100 de metri față de spațiile verzi, eficiența acestei asocieri scăzând pe măsură ce distanța dintre locuință și vegetație creștea. Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării, a afirmat că mediul înconjurător imediat al locuinței este un element esențial pentru crearea condițiilor care favorizează sănătatea creierului și o îmbătrânire sănătoasă.
Autorii studiului au identificat mai multe motive pentru scăderea riscului, printre care factori direcți precum reducerea stresului, îmbunătățirea calității somnului, încurajarea mișcării și sporirea coeziunii sociale prin implicarea în comunitate. În paralel, există factori indirecți, spațiile verzi protejând organismul prin reducerea expunerii la poluarea aerului, zgomotul traficului și temperaturile extreme.
Contextul epidemiologic subliniază urgența unor strategii de urbanism durabilă. În Uniunea Europeană, se estima că în 2025 trăiau 9 milioane de persoane cu demență, cifră ce ar putea depăși 14 milioane până în 2050. La nivel global, demența reprezintă a cincea cauză de deces în categoria bolilor netransmisibile. În România, datele INSP indică faptul că 12.173 de persoane s-au îmbolnăvit de Alzheimer în 2024, iar estimările Institute for Health Metrics and Evaluation prevăd o creștere a cazurilor anuale de la peste 341.000 în 2019 la peste 577.000 până în 2050.
Din acest motiv, cercetătorii recomandă ca sănătatea creierului să fie integrată în planificarea orașelor și a mediilor rezidențiale. Cecilia Stenfors a subliniat că spațiile verzi constituie o resursă comună pentru sănătatea publică, biodiversitate și adaptarea la schimbările climatice, fiind crucială protejarea vegetației existente și crearea de medii accesibile pentru persoane cu abilități diferite. Ulf Kallweit, neurolog și copreședinte al grupului de lucru privind influențele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie, a confirmat că organizarea locuințelor și mediul direct au un impact semnificativ asupra somnului și a sănătății creierului.