Studiu pe 460.000 de persoane: Pulsul foarte scăzut poate crește riscul de AVC

O cercetare amplu contestă ideea că o frecvență cardiacă scăzută în repaus este întotdeauna un semn de sănătate, relevând un risc crescut de accident vascular cerebral la valorile extreme.
O cercetare amplu, prezentată în mai 2026 la Conferința Organizației Europene pentru Accidente Vasculare Cerebrale, contestă convingerea că o frecvență cardiacă scăzută în repaus este întotdeauna un indicator al unei inimi sănătoase. Studiul sugerează că atât ritmurile cardiace foarte mici, cât și cele foarte ridicate pot crește riscul de accident vascular cerebral (AVC).
Folosind date de la UK Biobank, cercetătorii au analizat pe o perioadă de 14 ani starea de sănătate a aproximativ 460.000 de persoane, înregistrandu-se 12.290 de cazuri de AVC. În analiza rezultatelor, oamenii de știință au ajustat datele pentru a exclude influența factorilor precum vârsta, sexul și riscurile cardiovasculare cunoscute, printre care diabetul, hipertensiunea și fibrilația atrială.
Rezultatele studiului au evidențiat un model de risc în formă de U. Cel mai scăzut risc de AVC a fost observat la persoanele cu o frecvență cardiacă în repaus cuprinsă între 60 și 69 de bătăi pe minut. În schimb, riscul a crescut semnificativ la valorile extreme: persoanele cu un puls sub 50 de bătăi pe minut au avut un risc cu 25% mai mare de AVC, iar cele cu peste 90 de bătăi pe minut au prezentat un risc crescut cu până la 45%.
Dr. Dexter Penn, autorul principal al studiului și cercetător la Departamentul de Științe ale Creierului de la Imperial College London, a precizat că acest tipar de risc nu este aplicabil persoanelor cu fibrilație atrială. Potrivit acestuia, deoarece fibrilația atrială crește riscul de AVC de aproximativ cinci ori, efectul ritmului cardiac devine nesemnificativ din punct de vedere statistic în cazul acestor pacienți. Totuși, pentru persoanele fără această afecțiune, ritmul cardiac reprezintă un indicator valoros pentru evaluarea riscului.
Concluziile cercetării indică faptul că monitorizarea ritmului cardiac în repaus ar putea deveni un instrument util suplimentar în prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, în special pentru populația fără fibrilație atrială. Cercetătorii au menționat totuși necesitatea unor studii suplimentare pentru a identifica mecanismele biologice care determină legătura dintre ritmul cardiac și riscul de AVC.