Temperatura medie a corpului uman a scăzut în ultimii 150 de ani
Studii recente sugerează că valoarea de referință de 37°C stabilită în secolul al XIX-lea nu mai este actuală, temperatura medie a adulților fiind acum mai apropiată de 36,39°C.
Cercetările indică faptul că temperatura medie a corpului uman a scăzut în ultimii 150 de ani, un fenomen care este în continuare studiat de către oamenii de știință pentru a fi determinate cauzele exacte. În anii 1860, medicul german Carl Wunderlich a început să investigheze dacă febra reprezenta o boală în sine sau era doar un simptom al unei afecțiuni subiacente. Într-o perioadă în care utilizarea termometrelor nu era comună, Wunderlich a colectat timp de 15 ani temperaturile axilare ale unui grup de 25.000 de pacienți, de toate vârstele și genurile, obținând peste un milion de măsurători BBC.
Pe baza acestor date, Wunderlich a stabilit o valoare medie de 37°C (98,6°F) pentru adulții sănătoși, pragul de 38°C (100,4°F) marcând prezența febrei. Această cifră a devenit standardul global de referință pentru monitorizarea temperaturii normale a corpului uman. Philip Mackowiak, istoric medical și specialist în boli infecțioase la Universitatea din Maryland, precizează că amploarea setului de date al lui Wunderlich i-a oferit acestei valori un „statut privilegiat” ca instrument universal de diagnosticare. Studii recente sugerează însă că temperatura medie normală s-a modificat în ultimele decenii, ridicând întrebări despre acuratețea valorii de referință inițiale sau despre modul în care biologia umană este influențată de schimbările rapide ale lumii moderne. Julie Parsonnet, medic specialist în boli infecțioase la Universitatea Stanford, afirmă că Wunderlich a stabilit multe dintre noțiunile considerate azi adevărate privind variațiile temperaturii corporale. Analizând pacienți din clasa muncitoare de la spitalul din Leipzig, unde a fost director medical, Wunderlich a observat că temperatura normală variază: femeile au temperaturi mai ridicate decât bărbații, valorile scad odată cu vârsta și cresc pe parcursul zilei.
Datele actuale arată că temperatura medie a unei persoane din prezent este mai scăzută decât cea de acum 150 de ani; în cazul bărbaților americani, aceasta este cu aproximativ 0,59°C mai mică decât la începutul secolului al XIX-lea. O analiză efectuată de echipa lui Parsonnet asupra a trei seturi de date cu aproape 190.000 de persoane din SUA (măsurători între 1862 și 2017) indică faptul că noua valoare normală pentru adulți pare a fi mai apropiată de 36,39°C (97,5°F). Aceste descoperiri sunt confirmate de numeroase alte studii, atât anterioare, cât și ulterioare.
Julie Parsonnet explică faptul că oamenii își petrec cea mai mare parte a timpului într-o „zonă de neutralitate termică”, un climat optim în care organismul nu trebuie să depună efort suplimentar pentru a-și menține temperatura. Tendința de scădere a temperaturii este vizibilă și în comunitățile indigene. În cazul populației Tsimane din pădurea tropicală amazoniană, media temperaturii era de aproximativ 37°C la începutul anilor 2000, însă a scăzut la 36,5°C (97,7°F) în 2018, după două decenii de schimbări socioeconomice rapide, conform lui Adrian Jaeggi, antropolog biolog la Universitatea din Zurich.
Una dintre explicațiile pentru această scădere, propusă de Parsonnet, este starea generală de sănătate mai bună a populației actuale. Spre deosebire de epoca lui Wunderlich, când speranța de viață era de 38 de ani, astăzi aceasta este aproape dublă. Parsonnet menționează că în trecut oamenii se confruntau cu probleme grave de sănătate, precum tuberculoză, dizenterie, febră reumatică, osteomielită și o îngrijire dentară precară. Sistemul imunitar, în încercarea de a combate aceste infecții, consumă calorii, care sunt o formă de exprimare a căldurii corporale. În cazul populației Tsimane, Adrian Jaeggi observă că vaccinurile, îmbunătățirea igienei, utilizarea toaletelor și a încălțămintei au redus incidența infecțiilor cu viermi anchilostomi, contribuind astfel la o sănătate mai bună.
Controlul mai eficient al temperaturii interioare joacă și un rol, aerul condiționat fiind prezent în cel puțin 88% din locuințele din SUA, iar în Marea Britanie o proporție similară a caselor beneficiază de încălzire centrală. Parsonnet susține că, deoarece nu mai este necesar un efort biologic pentru a menține temperatura corpului în aceste condiții de confort termic, nu se mai produce energia care generează căldură.
Philip Mackowiak propune însă o explicație alternativă, bazată pe instrumentele de măsură utilizate la acea vreme. După examinarea unui termometru de sticlă folosit de Wunderlich, Mackowiak a constatat că acesta era calibrat cu aproximativ 2°C mai mult decât dispozitivele moderne, ceea ce ar însemna că măsurătorile originale au fost supraestimate cu această valoare. Procedura de măsurare era complexă: termometrele cu mercur de 30 cm trebuiau calibrate cu apă clocotită și gheață, iar pacienții trebuiau să rămână nemișcați 15-20 de minute pentru ca temperatura să fie înregistrată. Astfel, valoarea stabilită de Wunderlich ar fi putut fi eronată din start. În plus, acesta a măsurat temperaturile axilare, nu cele orale, utilizate mai frecvent astăzi, ceea ce complică compararea datelor istorice cu cele actuale.