Trecerea la ora de iarnă în 2026: Impactul asupra organismului și recomandările specialiștilor

Psihologul Bogdan Cotiga consideră că reacțiile la schimbarea orei sunt adesea amplificate prin autosugestie, precizând că, pentru creierul uman, un decalaj de o oră este aproape insignifiant. Acesta a oferit exemplul persoanelor care pleacă în vacanțe în fusuri orare îndepărtate, menționând că un decalaj de până la șapte ore poate fi reglat într-o singură zi. Menurut specialist, temerile legate de modificarea orarului conduc la credența că acest lucru are consecințe negative, în timp ce singurul efect real ar putea fi trezirea mai devreme sau mai târziu în prima noapte, după care creierul se autoreglează. Psihologul sugerează evitarea supraestimării acestei schimbări pentru a preveni o primă săptămână greu suportabilă.

Tranziția către iarnă este asociată cu apariția episoadelor de depresie. Bogdan Cotiga explică faptul că creșterea orelor de întuneric, combinată cu scăderea temperaturilor, poate face ca unele persoane să se simtă mai deprimate, dezorientate sau să perceapă problemele ca fiind mai acute. Specialistul subliniază că, fiind ființe diurne adaptate antropologic pentru activitatea la lumină, oamenii pot trece printr-o perioadă de depresie atunci când orele de întuneric cresc și se instalează frigul. Acesta a menționat că specia umană originară din zone calde, unde ziua este aproape egală cu noaptea, se află în România într-o adaptare permanentă de la vară la iarnă.

Psihologul susține că regimul de temperatură, cantitatea de somn, gradul de odihnă și nivelul de lumină naturală au un rol semnificativ asupra psihicului, comparabil cu cel al traumelor. Bogdan Cotiga a avertizat că mediul este crucial pentru sănătatea mintală, precizând că lipsa soarelui și răcirea vremii pot crea condiții asemănătoare traumelor.

Pentru a gestiona mai bine lunile următoare, în cazul unei stări generale de deprimare, psihologul recomandă folosirea conștiinței pentru a identifica cauzele și exersarea comportamentului opus, deoarece reacțiile psihice dificile apar adesea la un nivel mai puțin conștient. Bogdan Cotiga precizează că este necesară înțelegerea cauzelor, oferirea de argumente repetate și exersarea activă a comportamentelor contrare reacțiilor automate. Cea mai eficientă variantă de vindecare constă în acțiunile opuse celor sugerate de minte; astfel, dacă apare tendința de a sta în casă, de a evita contactul cu ceilalți sau sentimentul că nimic nu mai este plăcut, tocmai contracararea acestor impulsuri poate scoate persoana din acea stare. Primul pas în gestionarea unei stări cauzate de un factor identificabil este recunoașterea cauzei și contracararea ei conștientă. Psihologul a concluzionat că acest exercițiu de a acționa împotriva subconștientului trebuie făcut cu răbdare, singura modalitate de a schimba modul de a fi fiind puterea conștiinței, deoarece inconștientul nu poate fi controlat.

Medicul Beatrice Mahler avertizează că perturbarea ritmului circadian poate influența somnul și starea de spirit, favorizând oboseala, creșterea stresului și dificultățile de concentrare, ceea ce poate conduce la scăderea atenției și creșterea riscului de erori în activitățile cotidiene. Aceasta precizează că adaptarea completă durează între 1 și 3 zile pentru persoanele sănătoase, însă pentru cele cu afecțiuni cronice perioada de acomodare poate ajunge până la două săptămâni. Schimbarea programului poate afecta metabolismul și digestia, determinând o încetinire a evacuării gastrice, în special după prima masă a zilei. Conform explicațiilor medicului Beatrice Mahler, micul dejun consumat la noua oră este procesat mai lent, iar capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată, ceea ce poate genera valori mai ridicate ale glicemiei și ale trigliceridelor după mese. De asemenea, arderea caloriilor este redusă, favorizând stocarea energiei și creșterea țesutului adipos. În ceea ce privește sănătatea cardiovasculară, modificarea bruscă a ritmului poate provoca o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare.

Pentru a limita aceste efecte, dr. Beatrice Mahler recomandă menținerea unor ore constante de culcare și trezire și expunerea la lumina naturală dimineața, deoarece soarele este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. În primele 2-3 zile, medicul sugerează consumul unor mese mai ușoare dimineața pentru a nu suprasolicita digestia încetinită.

Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență, avertizează că schimbarea orei poate avea consecințe asupra sănătății cardiovasculare și psihice, inclusiv o creștere a riscului de infarct și a celui de suicid. Potrivit conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, riscul de infarct crește cu 5-10% în primele trei zile după schimbarea orei, fiind afectate în special persoanele tinere și active profesional. Medicul avertizează, pe pagina sa de Facebook, că riscul suicidar crește timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special în cazul persoanelor cu depresie și vulnerabilități psihoemoționale. Modificarea orei de trezire poate provoca stres, determinând creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii, ceea ce poate declanșa manifestări cardiovasculare și neuropsihice. Printre manifestările cardiovasculare menționate de medic se numără variații ale tensiunii arteriale și diverse tulburări de ritm cardiac.

Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru precizează că efectele schimbării, precum oboseala, iritabilitatea și dificultățile de concentrare, se pot prelungi până la două săptămâni. Deși majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință, procesul de recalibrare a organismului se poate încheia în aproximativ 15 zile.

Dr. Tudor Ciuhodaru menționează că, în fiecare an, mulți pacienți ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, care poate include agravarea sau decompensarea unor afecțiuni.

Pentru a sprijini adaptarea, dr. Tudor Ciuhodaru recomandă evitarea suprasolicitării, a substanțelor psihoactive, a excesului de stimulente nervoase și a situațiilor conflictuale. Medicul sugerează efectuarea a mișcări zilnice, precizând că chiar și plimbările simple, fără a fi intense, pot contribui la starea generală de bine. De asemenea, este recomandată o dietă echilibrată, bogată în fructe și legume proaspete, pentru a susține funcționarea normală a organismului.