Trei milioane de decese cauzate de caniculă între 2016 și 2023; cereri pentru declararea unei „urgențe sanitare mondiale”

Angajamentul politic față de legătura dintre climă și sănătate este în scădere: în timp ce în 2021 65,9% din țări au menționat această legătură în discursurile de la Dezbaterea Generală a ONU, până în 2025 procentul a scăzut la 26,3%. De asemenea, ponderea companiilor care au discutat acest subiect în rapoartele UN Global Compact a scăzut de la 58% în 2023 la 37% în 2025. Jennifer Israelsson, de la Institutul de Sănătate Globală UCL, explică faptul că această scădere a interesului este probabil rezultatul combinat al lobby-ului și dezinformării, fluxului continuu de crize și percepției eronate conform căreia schimbările climatice sunt o problemă a viitorului, nu una actuală. Se estimează că ajutorul oficial pentru dezvoltare din partea celor mai mari 17 donatori va scădea cu peste 50 de miliarde de dolari între 2023 și 2026, reprezentând aproximativ o pătrime din total. Finanțarea adaptării la sănătate este insuficientă: în 2024, au fost allocate doar 1,1 miliarde de dolari din finanțarea internațională, față de suma de 3,3 miliarde de dolari pe an solicitată de 48 de țări în curs de dezvoltare, cifră care ar putea fi subestimată. În 2024, cele 87 de țări analizate au cheltuit net 808 miliarde de dolari pentru subvenționarea combustibililor fosili, iar în 10 dintre acestea sumele alocate pentru aceste subvenții au depășit bugetele sistemelor de sănătate. Recomandările raportului se concentrează pe schimbări globale: stabilirea datelor despre climă și sănătate ca un bun public global, prioritizarea unei reduceri echitabile a emisiilor de gaze cu efect de seră și oferirea finanțării sub formă de granturi, nu împrumuturi, pentru a nu crește povara datoriilor în țările vulnerabile.

Raportul estimează că în 2024 un număr suplimentar de 127,9 milioane de oameni au fost afectați de insiguritate alimentară moderată sau severă. Schimbările de temperatură și precipitații favorizează răspândirea bolilor infecțioase; potrivirea climatică pentru transmiterea denguei prin țânțarii Aedes aegypti a crescut mai rapid în ultimul deceniu decât în cel anterior, anul 2024 înregistrând un record de 14,4 milioane de cazuri. În cazul malariei, situația este mixtă: unele zone tropicale devin prea calde pentru transmitere, însă zonele montane devin mai susceptibile, potrivirea pentru Plasmodium falciparum crescând cu 12,88% în zonele înalte din Regiunea Africană a OMS între perioadele 1981-90 și 2015-25. Raportul avertizează că apariția malariei în zone noi expune populații și sisteme de sănătate nepregătite. Pentru țările care nu au aceste boli în prezent, dar ar putea fi expuse în viitor, este crucială stabilirea unor sisteme de supraveghere pentru detectarea și gestionarea rapidă a cazurilor.

Accesul la energie regenerabilă este extrem de neegal: în 2023, aceasta a furnizat 14,6% din electricitate în țările cu indice de dezvoltare umană (HDI) foarte ridicat, dar doar 2,9% în țările cu HDI scăzut. Comparativ cu perioada 2006-15, creșterea numărului de persoane afectate anual de furtuni și inundații a fost cu 8,6% mai mică în țările dotate cu sisteme de avertizare timpurie pentru sănătate față de cele care nu au astfel de sisteme. Din cele 145 de țări care au răspuns sondajului OMS, 75 au cel puțin un sistem de avertizare timpurie bazat pe date climatice, inclusiv 46 pentru boli transmise prin țânțari și 36 pentru boli transmiterea prin apă.

Procentul de terenuri expuse la precipitații extrem de abundente a crescut de la 14,8% în 2006-2015 la 17,2% în 2016-2025, ceea ce amplifică riscul de inundații, degradează calitatea apei și crește riscul de boli transmiterea prin apă.

Colaborarea internațională de cercetare Lancet Countdown este finanțată de fundația Wellcome și are sediul la University College London (UCL). Colaborarea reunește aproape 300 de profesioniști din sănătate, oameni de știință și cercetători din peste 50 de centre academice și agenții ONU, acoperind discipline precum epidemiologia, știința climei, ingineria, agricultura, transporturile, economia și științele sociale și politice.

Dr. Diarmid Campbell-Lendrum, șeful Unității pentru Schimbări Climatice, Calitatea Aerului și Energie și Sănătate, a subliniat că acțiunile climatice reprezintă în sine o intervenție de sănătate, deoarece energiile curate și sistemele de avertizare salvează vieți în prezent.

OMS acționează ca secretariat pentru Alianța pentru Acțiune Transformatoare în Climă și Sănătate (ATACH), singura rețea de ministere ale sănătății și parteneri care lucrează la dezvoltarea de sisteme de sănătate sustenabile, cu emisii reduse de carbon și reziliente la nivel național.

Începând cu luna septembrie, OMS răspunde impactelor de sănătate așteptate din cauza fenomenului El Niño printr-un răspuns de urgență gradat și o echipă de management al incidentelor (IMT) la nivel global.

Analiștii avertizează că anul 2027 ar putea deveni cel mai călduros din istorie, din cauza fenomenului El Nino.

Comisia Europeană a propus un proiect de lege prin care cele 27 de state membre vor fi obligate să redacteze planuri de „reziliență climatică” până la sfârșitul anului 2030. Propunerea Comisiei Europene, prezentată pe 27 octombrie, se bazează pe scenarii științifice conform cărora încălzirea planetei ar putea atinge 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial în 2030, 2 grade în 2050 și 3 grade până în 2050. Implementarea acestor planuri ar costa bugetul comunitar aproximativ 70 de miliarde de euro anual.

Există avertismente cu privire la riscul ca anii cu temperaturi extreme să impacteze drastic agricultura, ducând la scumirea alimentelor esențiale care ar trebui importate.

Efectele încălzirii globale asupra sănătății au crescut mai rapid în deceniul de după Acordul de la Paris din 2015 decât în cel anterior, iar media anuală a deceselor cauzate de căldură a crescut cu aproape 36%. Studiul Lancet Countdown a fost coordonat de University College London împreună cu Organizația Mondială a Sănătății și a urmărit 54 de indicatori.

În 2023, cel mai cald an din perioada analizată, căldura extremă a contribuit la un număr record de 710.000 de decese, cifra fiind mai mare decât cea a deceselor provocate de malarie sau HIV. Peste 70% dintre acestea au fost atribuite direct încălzirii provocate de om; fără schimbările climatice, bilanțul ar fi fost de aproximativ 200.000 de morți. Între 2016 și 2023, aproape 3 milioane de decese au fost legate de schimbările climatice. În ultimii trei ani, pierderile de productivitate ale muncitorilor cauzate de căldură au depășit anual un trilion de dolari.

Seceta severă a afectat în 2025 aproape 52% din suprafața terestră a planetei timp de cel puțin o lună, reprezentând al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat. Totodată, analizele satelitare indică faptul că, începând cu 2003, 80% din suprafața uscatului a suferit schimbări majore ale rezervelor de apă subterană, fapt ce pune în pericol siguranța alimentară și igiena.

In animație cu aerul mai curat, în 77 de țări unde emisiile au scăzut după 2016, s-au prevenit aproximativ 323.000 de decese pe an.

Cei mai mari 100 de producători de petrol și gaze ar putea depăși până în 2040 cu 150% nivelul de producție compatibil cu limita de 1,5°C, o estimare în creștere față de 138% raportată anul trecut.

Autorii raportului solicită ca sănătatea să fie plasată în centrul fiecărei decizii climatice, de la finanțare până la reducerea emisiilor. Profesoara Marina Romanello a avertizat că situația nu este o înrăutățire treptată, ci un „salt” care trebuie recunoscut drept urgență globală de sănătate. Ea a menționat că, deși există progrese în pregătirea sistemelor de sănătate și în sectorul energiei curate, acestea sunt prea lente, prea mici și insuficient țintite. S11 S12