Un supliment cu fibre prebiotice ar putea reduce durerile de artroză

Un supliment cu fibre prebiotice ar putea reduce durerile de genunchi cauzate de artroză, a îmbunătăți forța musculară și a diminua sensibilitatea la durere, conform unui studiu clinic realizat de cercetători de la Universitatea din Nottingham. Aceștia au investigat legătura dintre sănătatea intestinală și simptomele osteoartritei, obținând rezultate promițătoare, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma efectele pe termen lung. Cercetarea s-a concentrat pe efectele inulinei, o fibră prebiotică prezentă natural în topinambur și rădăcina de cicoare. Persoanele cu osteoartrită la genunchi care au primit acest supliment au prezentat o reducere a durerii, o sensibilitate mai scăzută la stimulii dureroși și o îmbunătățire a forței de prindere a mâinii. Studiul, publicat în revista Nutrients, sugerează că influențarea microbiomului intestinal ar putea deveni o metodă complementară în gestionarea simptomelor artrozei, oferind indicii despre legăturile dintre bacteriile intestinale, funcționarea musculaturii și mecanismele de percepție a durerii.

Osteoartrita genunchiului este o cauză majoră de dizabilitate și durere cronică pentru sute de milioane de oameni la nivel global, în special în rândul vârstnicilor. Afecțiunea se caracterizează prin deteriorarea treptată a țesuturilor articulației, inclusiv a cartilajului, provocând rigiditate, umflare și durere, ceea ce îngreunează activități precum urcatul scărilor sau mersul pe jos. Deși tratamentele actuale vizează ameliorarea simptomelor prin medicamente, fizioterapie și exerciții fizice, respectarea unui program regulat de mișcare poate fi dificilă pentru pacienții cu dureri persistente. În acest context, cercetătorii au analizat dacă un supliment alimentar ar putea ajuta la controlul simptomelor.

Afroditi Kouraki, autoarea principală a cercetării de la Facultatea de Medicină a Universității din Nottingham, a declarat că adăugarea unui supliment cu fibre la micul dejun sau în iaurt reprezintă o schimbare alimentară simplă care ar putea reduce semnificativ durerea și ar îmbunătăți funcționarea fizică. Inulina, fiind o fibră prebiotică, servește drept hrană pentru bacterii benefice. Spre deosebire de alți nutrienți, aceasta ajunge în intestinul gros, unde este utilizată de microorganismele din microbiomul intestinal. Procesul de fermentare a inulinei produce acizi grași cu lanț scurt, printre care se numără butiratul, un compus care susține mucoasa intestinală și poate influența inflamația, precum și mecanismele biologice ale percepției durerii. Cercetătorii au observat o creștere a nivelurilor de butirat la participanții care au primit inulină, ceea ce indică faptul că suplimentul a influențat activitatea microbiomului intestinal.

S-a constatat, de asemenea, o creștere a nivelurilor de peptidă asemănătoare glucagonului de tip 1 (GLP-1), un hormon eliberat de intestin care reglează apetitul și glicemia, fiind asociat în alte studii cu sănătatea musculară și reglarea durerii. Deși GLP-1 este prezent în medicamente precum Ozempic și Wegovy, suplimentul cu inulină nu conține acest hormon; cercetătorii au analizat dacă susținerea bacteriilor benefice stimulează producția naturală de GLP-1. A existat o asociere între nivelurile mai ridicate de GLP-1 și o forță de prindere a mâinii mai bună, sugerând o legătură posibilă între procesele intestinale și funcția musculară, fără a demonstra o relație directă de cauzalitate.

Studiul clinic randomizat și controlat, numit INSPIRE, s-a desfășurat timp de șase săptămâni și a implicat 117 adulți cu osteoartrită la genunchi. Participanții au fost împărțiți în patru grupuri: unul a primit zilnic suplimentul cu inulină, unul a urmat fizioterapie cu sprijin digital, unul a combinat cele două metode, iar ultimul a primit un placebo. Această structură a permis analiza separată a efectelor fibrelor și a exercițiilor, precum și a beneficiilor potențiale ale combinării lor.

Rezultatele au indicat că atât inulina, cât și fizioterapia au redus durerile de genunchi. Totuși, doar grupul care a primit suplimentul a înregistrat o scădere a sensibilității la durere și o îmbunătățire a forței de prindere a mâinii. Reducerea sensibilității la durere este relevantă deoarece intensitatea simptomelor nu depinde întotdeauna de deteriorarea fizică a articulației, ci și de modul în care sistemul nervos procesează durerea. Îmbunătățirea forței de prindere a mâinii sugerează că efectele suplimentului pot depăși zona articulației afectate.

S-a observat o diferență semnificativă în ceea ce privește rata de abandon a tratamentelor. Rata de abandon a fost de 3,6% în grupul care a primit inulină, comparativ cu 21% în grupul care a urmat exclusiv programul de fizioterapie cu sprijin digital. Această diferență indică faptul că administrarea zilnică a unui supliment cu fibre este mai ușor de integrat în rutina cotidiană decât un program structurat de exerciții. Afroditi Kouraki a precizat că suplimentul a fost bine tolerat, iar rata redusă de abandon este importantă pentru potențiala aplicare a acestei abordări la scară mai largă. Datele privind abandonul nu demonstrează o eficiență superioară a suplimentului față de fizioterapie, ambele intervenții reducând durerea; astfel, rezultatele nu justifică înlocuirea exercițiilor cu fibrele prebiotice.

Cercetarea se încadrează într-un domeniu care explorează modul în care microbiomul intestinal influențează diverse funcții organismului. Interacțiunile dintre microorganismele digestive și sistemul imunitar produc substanțe biologic active care pot influența funcționarea musculară, răspunsul nervos la durere și inflamația. Corelația dintre nivelurile de GLP-1 și forța de prindere a mâinii a condus cercetătorii să analizeze mai atent legătura dintre sănătatea intestinală, percepția durerii și funcția musculară. Ana Valdes, profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Nottingham și autor principal al studiului, a subliniat că această asociere merită analizată în viitor pentru a înțelege cum sănătatea intestinală influențează îmbătrânirea și menținerea funcțiilor fizice. Mecanismele biologice nu sunt încă pe deplin clarificate, iar existența unor markeri nu dovedește o relație directă de cauzalitate.

Studiul prezintă limite, având un eșantion de 117 participanți și o durată de doar șase săptămâni. Sunt necesare studii mai ample și pe perioade mai lungi pentru a stabili durabilitatea beneficiilor, categoriile de pacienți optimi și mecanismele biologice exacte. Suplimentele cu fibre nu trebuie să înlocuiască tratamentele recomandate, fizioterapia sau exercițiile fizice, ci să fie considerate o opțiune complementară.

Lucy Donaldson, directoarea departamentului de cercetare al Arthritis UK, a menționat impactul durerii asupra calității vieții, citând un sondaj conform căruia șase din zece persoane cu artrită resimt durere permanent sau în cea mai mare parte a timpului. Aceasta a subliniat că studiile asupra microbiomului intestinal pot ajuta la înțelegerea relației dintre fizioterapie, alimentație și ameliorarea simptomelor.