Un virus comun poate reprograma sistemul imunitar al creierului

Cercetători de la Universitatea din Colorado Anschutz au descoperit că virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1), responsabil pentru herpesul labial, poate reprograma mecanismele de apărare imunitară ale creierului, modificând modul în care celulele imunitare își îndeplinesc funcțiile. Virusul HSV-1, care infectează peste 60% din populație și poate persista în organism pe tot parcursul vieții, activează un răspuns antiviral puternic în microglie, celulele imunitare specializate ale creierului.

Conform studiului, în timpul infecției, microglia își schimbă prioritățile: intensifică apărarea antivirală, însă reduce activitatea unor mecanisme esențiale pentru protecția și întreținerea obișnuită a țesutului cerebral. Dr. Christy Niemeyer, autoarea principală a studiului și profesor asistent de neurologie la Universitatea din Colorado Anschutz, compară microglia cu un sistem de securitate care, în momentul unei alerte, poate neglija sarcinile de întreținere.

Analizele moleculare au relevat că infecția cu HSV-1 determină apariția unor populații distincte de microglie, în care semnalizarea interferonului — component al sistemului de apărare antiviral — devine dominantă, în detrimentul genelor implicate în funcțiile normale de protecție. Modificările observate sunt concentrate în regiunile cerebrale unde a fost detectat virusul, sugerând un răspuns imunitar nonuniform.

Cercetătorii au identificat, zudem, modificări ale cromatinei în microglie, ceea ce indică faptul că virusul poate influența mecanismele moleculare care controlează activitatea celulelor, nu doar reacția imediată.

Studiul a evidențiat tipare în reprogramarea răspunsului imunitar al microgliei similare cu cele asociate proceselor implicate în boala Alzheimer. Kimberley Bruce, coautoare principală și profesoară asociată de medicină, a menționat că acest aspect ar putea fi un punct comun între infecții, îmbătrânire și factorii genetici de risc. Oamenii de știință au precizat că rezultatele nu demonstrează că HSV-1 provoacă boala Alzheimer și nu înseamnă că persoanele cu herpes labial vor dezvolta această afecțiune, ci oferă o direcție de cercetare privind vulnerabilitatea la bolile neurodegenerative.

Următoarele etape ale cercetării vor viza stabilirea duratei acestor modificări imunitare, dacă acestea persistă după dispariția infecției și cum influențează episoadele repetate de reactivare virală sănătatea cerebrală pe termen lung.

Studiul a fost publicat în cadrul publicației PLOS Pathogens (2026), sub titlul „Infecția intranazală cu HSV-1 determină o remodelare microglială specifică regiunii, dominată de interferon”, având ca autor principal pe Seth Frietze și colaboratorii săi.