Urticaria acută la copii: infecțiile virale, cauză frecventă; când sunt necesare investigațiile

Petele roșii care apar brusc, provoacă mâncărimi și dispar pentru a reveni în alte zone ale corpului sunt un semn caracteristic al urticariei acute, o afecțiune cutanată frecvent întâlnită la copii. Conform medicului pediatru Simona Mărunțelu, infecțiile, în special cele virale, reprezintă unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori, iar prezența erupției nu indică neapărat o reacție alergică.

Dr. Simona Mărunțelu a relatat pe platforma de socializare Facebook mai multe cazuri din ultima săptămână, în care copilașii prezentau erupții cutanate cu pete roșii de dimensiuni și forme variabile. Acestea apareau brusc, se ameliorau spontan în câteva minute sau ore și reapăreau în alte zone ale corpului. La copiii mai mari, leziunile erau însoțite de prurit (mâncărime). Un element comun majoritatii cazurilor a fost asocierea cu simptome de infecție respiratorie, incluzând rinoree, tuse și, în unele situații, febră.

Potrivit medicului, erupția nu urmează întotdeauna un tipar fix. La unii copii, petele au apărut la începutul infecției, la alții după ce aceasta părea că se apropie de vindecare, iar în alte cazuri au persistat și după dispariția simptomelor respiratorii. Afecțiunea este cauzată de activarea mastocitelor și eliberarea mediatorilor inflamatori, în special histamină, ceea ce duce la formarea de papule sau plăci urticariene reliefate. O caracteristică definitorie este că fiecare leziune dispare în mai puțin de 24 de ore, fără a lăsa urme, urticaria fiind considerată acută dacă manifestările durează mai puțin de șase săptămâni.

Dr. Simona Mărunțelu subliniază că, de multe ori, cauza exactă a urticariei nu este identificată, deoarece testele virale nu sunt recomandate de rutină în cazul unei urticarii acute tipice. Printre agenții infecțioși menționați se numără adenovirusurile, enterovirusurile, virusul sincițial respirator (VSR), rotavirusul, virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul și SARS-CoV-2, precum și *Mycoplasma pneumoniae*. În aceste situații, erupția reprezintă o manifestare a răspunsului inflamator și imun al organismului la infecție.

Diagnosticul de urticarie acută se stabilește în primul rând prin examinarea clinică a pielii, observarea evoluției leziunilor și evaluarea istoricului medical. Investigatiile de laborator și testele alergologice nu sunt necesare automat pentru un copil cu stare generală bună. Totuși, medicul recomandă investigații suplimentare în trei situații specifice: când există suspiciunea unei alergii alimentare sau medicamentoase (erupția apare rapid după expunere), când leziunile sunt atipice (persistă mai mult de 24 de ore, sunt dureroase sau lasă pete violacee), sau când apar simptome sistémice neobișnuite precum febră persistentă, dureri articulare sau alterarea stării generale.

În ceea ce privește tratamentul, urticaria acută la copii are de regulă o evoluție favorabilă și dispare spontan în câteva zile. Pentru ameliorarea simptomelor, medicul poate recomanda antihistaminice H1 de generația a doua, adaptate vârstei, care reduc efectele histaminei eliberate. Corticosteroizii sistemici nu sunt indicați de rutină, iar dietele restrictive și testele alergologice extinse nu sunt justificate automat. Mediciul sfătuiește alimentație sănătoasă, hidratare și menținerea unui tranzit intestinal bun, avertizând împotriva automedicației.

Deși多数 episoade sunt benigne, anumite simptome pot indica o reacție alergică sistemică severă și necesită intervenție medicală de urgență. Semnele de alarma includ dificultăți de respirație sau respirație zgomotoasă, dureri abdominale și vărsături asociate erupției, precum și paloare marcată, somnolență bruscă sau letargie (