Vaccin personalizat împotriva cancerului ovarian: Opt din zece paciente au dezvoltat un răspuns imun

Un studiu clinic de fază I, publicat la 14 octombrie 2026 în revista Nature Medicine, a demonstrat că vaccinul experimental NeoVax poate declanșa răspunsuri imune specifice la pacientele cu cancer ovarian epitelial de grad înalt. Cercetarea, realizată de specialiști de la Dana-Farber Cancer Institute, Harvard Medical School și Broad Institute, a evaluat capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște neoantigenele – structuri moleculare rezultate din mutațiile celulelor canceroase.

Vaccinul este conceput individual pentru fiecare pacientă, după analiza moleculară a tumorii și selectarea unor ținte specifice. Preparatul utilizează peptide sintetice lungi și substanța poly-ICLC pentru a stimula organismul să activeze limfocitele T, celule capabile să atace celulele tumorale. În cadrul studiului, administrarea vaccinului a fost asociată cu nivolumab, un medicament de imunoterapie care blochează receptorul PD-1 pentru a sprijini răspunsul imun.

Studiul a inclus zece paciente cu cancer ovarian epitelial de grad înalt, sensibil la chimioterapia pe bază de platină, care primiseră deja tratamentul standard. Dintre acestea, una era nou diagnosticată, iar celelalte nouă se aflau la prima recidivă. Rezultatele au indicat că opt dintre cele zece paciente au prezentat un răspuns imun la cel puțin un grup de peptide incluse în vaccin, iar la șase dintre ele au fost identificate semnale biologice asociate tratamentului. Cercetătorii nu au raportat probleme de siguranță neașteptate, iar nicio participantă nu a întrerupt terapia din cauza toxicității.

O provocare majoră identificată este timpul necesar pentru producerea vaccinului personalizat, procesul putând dura mai multe luni între prelevarea țesutului și administrare. Această limitare de fezabilitate a fost evidentă în cohorta pacientelor: nouă dintre cele 12 paciente evaluabile cu recidivă au putut fi vaccinate, în timp ce doar una dintre cele nouă paciente evaluabile nou diagnosticate a primit vaccinul.

De asemenea, analizele au scos în evidență capacitatea celulelor canceroase de a evita recunoașterea imună prin modificarea mecanismelor de prezentare a antigenelor, ceea ce sugerează că succesul tratamentului depinde atât de alegerea țintelor moleculare, cât și de vizibilitatea acestora pentru sistemul imunitar.

Autorii subliniază că obiectivele principale au fost evaluarea siguranței și a fezabilității, rezultatele actuale nu demonstrând încă dacă vaccinul prelungește supraviețuirea sau controlează boala pe termen lung. Aceste beneficii clinice vor fi analizate în studii mai ample. În România, infrastructura pentru medicina oncologică personalizată este susținută de proiectul ROGEN (coordonat de UMF „Carol Davila”), precum și de cercetări privind terapiile imune la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și la centrul OncoGen din Timișoara.