Viitoarele mame ar putea avea un însoțitor la naștere: proiectul de lege a trecut de Senat

Implementarea legii ridică însă probleme logistice în maternitățile de stat. Marius Craina, Șef de Secție la Maternitatea Bega Timișoara, a estimat că aproximativ 99% din spitalele cu secție de obstetrică din România nu îndeplinesc criteriile de intimitate (pacienta singură în salon), ceea ce ar putea necesita investiții sau reducerea numărului de paciente. Medicul primar obstetrică-ginecologie Țibea Cristian a adăugat că multe spații au fost proiectate acum circa 50 de ani, făcând implementarea problematică. Din perspectiva medicală, Elena Bernard a avertizat asupra riscurilor legate de reacțiile însoțitorilor, în timp العلاج मनोवैज्ञानिक psychologist Adina Burghel afirmă că un însoțitor poate contribui la starea de confort. În acest sens, Dan Crainic, directorul medical al Spitalului Județean de Urgențe Alba Iulia, a precizat că pregătirea celor care asistă la naștere va fi asigurată de medicul curant și personalul mediu.

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, cu 262 de voturi „pentru” și niciun vot împotrivă, legea care permite femeilor însărcinate să fie însoțite de o persoană aleasă de ele pe tot parcursul travaliului, al nașterii și al transferului în interiorul unității sanitare. Actul normativ, care modifică Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, a fost inițiat de senatoarea USR Ruxandra Cibu-Deaconu și co-semnat de deputata PNL Raluca Turcan, urmând să fie trimis președintelui României pentru promulgare.

Votul final a fost însă marcat de controverse în plen, după ce deputata neafiliată Aurora Tasica-Simu a recomandat public viitorilor părinți să refuze vaccinarea nou-născuților. În cadrul intervenției sale, aceasta a susținut că a luat „decizia corectă” pentru copilul ei, evitând presiunile medicilor de a vaccina bebelușul în prima zi de viață. Declarațiile au fost contestate vehement de fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, care a criticat discursul antivaccinist al unei persoane fără competență medicală, amintind că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană ca număr de copii morți de rujeolă. La rândul ei, deputata AUR Geanina Șerban a susținut poziția Aurorei Tasica-Simu, criticând recomandările de vaccinare promovate anterior de politicieni fără expertiză.

Conform noilor prevederi, însoțitorul — care poate fi soțul, partenerul, mama, sora, o prietenă, o doulă sau orice altă persoană apropiată — va putea fi prezent la cererea femeii, cu condiția de a respecta normele de igienă, regulile epidemiologice și cerințele de siguranță medicală. Prezența acestuia nu mai poate fi interzisă prin regulamentele interne ale spitalelor, orice restricție fiind permisă doar în situații excepționale, obiective și justificate medical sau epidemiologic, atunci când este pusă în pericol siguranța mamei, a copilului, a personalului medical sau a celorlalte paciente.

Legea impune maternităților publice și private obligații de protejare a intimității, inclusiv asigurarea separării vizuale și auditive a spațiilor de travaliu și naștere. În cazul în care configurația existentă nu permite această separare, unitățile sanitare trebuie să implementeze măsuri alternative de protecție a intimității, documentate în planul de îngrijire. Totodată, nou-născutul are dreptul să rămână alături de mamă imediat după naștere și pe durata internării, separarea fiind permisă doar în cazuri justificate medical, epidemiologic, de siguranță sau de forță majoră. Unitățile sanitare vor organiza îngrijirea postnatală pentru a facilita contactul timpuriu și inițierea alăptării, existând posibilitatea ca mamă și copil să stea permanent în aceeași cameră.

Implementarea legii ridică însă probleme logistice în maternitățile de stat. Marius Craina, Șef de Secție la Maternitatea Bega Timișoara, a estimat că aproximativ 99% din spitalele cu secție de obstetrică din România nu îndeplinesc criteriile de intimitate (pacienta singură în salon), ceea ce ar putea necesita investiții sau reducerea numărului de paciente. Medicul primar obstetrică-ginecologie Țibea Cristian a adăugat că multe spații au fost proiectate acum circa 50 de ani, făcând implementarea problematică. Din perspectiva medicală, Elena Bernard a avertizat asupra riscurilor legate de reacțiile însoțitorilor, în timp ce Dan Crainic, directorul medical al Spitalului Județean de Urgențe Alba Iulia, a precizat că pregătirea celor care asistă la naștere va fi asigurată de medicul curant și personalul mediu.

Inițiatorii au susținut că măsura elimină un vid normativ și aliniază România la standardele europene și recomandările OMS, reprezentând o garanție a demnității umane recunoscută de jurisprudența CEDO.

Potrivit noilor prevederi, însoțitorul — care poate fi soțul, partenerul, mama, sora, o prietenă, o doulă sau orice altă persoană apropiată — va putea fi prezent la cererea femeii, cu condiția de a respecta normele de igienă, regulile epidemiologice și cerințele de siguranță medicală. Prezența însoțitorului nu mai poate fi interzisă prin regulamentele interne ale spitalelor, iar orice restricție va fi permisă doar în situații excepționale, obiective și justificate medical sau epidemiologic, atunci când siguranța mamei, a copilului, a personalului medical sau a celorlalte paciente este pusă în pericol.

Legea impune maternităților publice și private obligații concrete pentru protejarea intimității femeilor, inclusiv asigurarea separării vizuale și auditive a spațiilor în care se desfășoară travaliul și nașterile. În cazul în care configurația existentă nu permite această separare, unitățile sanitare sunt obligate să asigure măsuri alternative de protecție a intimității, documentate și integrate în planul de îngrijire.

De asemenea, nou-născutul are dreptul să rămână alături de mamă imediat după naștere și pe durata internării, separarea fiind permisă doar în cazuri justificate medical, epidemiologic, de siguranță sau de forță majoră. Unitățile sanitare vor trebui să organizeze îngrijirea postnatală pentru a facilita contactul timpuriu dintre mamă și copil și inițierea alăptării, existând posibilitatea ca aceștia să stea permanent în aceeași cameră.

Inițiatorii au susținut că această măsură elimină un vid normativ și aliniază cadrul juridic național la standardele europene și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), reprezentând o garanție a demnității umane recunoscută de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Implementarea legii ar putea genera dificultăți logistice, în special în maternitățile de stat unde travaliul se desfășoară în saloane comune. Marius Craina, Șef de Secție la Maternitatea Bega Timișoara, a declarat că aproximativ 99% din spitalele din România cu secție de obstetrică nu îndeplinesc în prezent criteriile de intimitate, care presupun ca pacienta să fie singură în salon. Respectarea acestor cerințe ar putea implica investiții suplimentare și reducerea numărului de paciente primite pentru a face loc însoțitorilor. Pe aceeași notă, medicul primar obstetrică-ginecologie Țibea Cristian a menționat că implementarea este problematică deoarece multe spații au fost proiectate și construite acum aproximativ 50 de ani.

Din perspectiva medicală și psihologică, există opinii divergente. În timp ce psihologul Adina Burghel afirmă că un însoțitor poate contribui la starea de confort și la o experiență pozitivă a nașterii, medicul primar de Obstetrică-Ginecologie Elena Bernard a avertizat asupra unor riscuri, menționând situații în care aparținătorii au leșinat sau au influențat pacienta să ignore recomandările cadrelor medicale. În acest sens, Dan Crainic, directorul medical al Spitalului Județean de Urgențe Alba Iulia, a precizat că pregătirea celor care doresc să asiste la naștere va fi asigurată de medicul curant și de personalul mediu, care le vor explica procesul.

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, legea care permite femeilor însărcinate să fie însoțite de o persoană aleasă de ele pe tot parcursul travaliului, al nașterii și al transferului în interiorul unității sanitare. Actul normativ, care modifică Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, urmează să fie trimis președintelui României pentru promulgare. Noua legislație a fost inițiată de senatoarea USR Ruxandra Cibu-Deaconu și co-semnată de deputata PNL Raluca Turcan.

Legea impune maternităților publice și private obligații concrete pentru protejarea intimității femeilor, inclusiv asigurarea separării vizuale a spațiilor în care se desfășoară travaliul și nașterile. În cazul în care configurația existentă nu permite această separare, unitățile sanitare sunt obligate să asigure măsuri alternative de protecție a intimității, documentate și integrate în planul de îngrijire.

De asemenea, nou-născutul are dreptul să rămână alături de mamă imediat după naștere și pe durata internării, separarea fiind permisă doar în cazuri justificate medical, epidemiologic, de siguranță sau de forță majoră. Unitățile sanitare vor trebui să organizeze îngrijirea postnatală pentru a facilita contactul timpuriu dintre mamă și copil și inițierea alăptării, existând posibilitatea ca aceștia să stea în aceeași cameră.

Implementarea legii ar putea genera dificultăți logistice, în special în maternitățile de stat unde travaliul se desfășoară în saloane comune. Marius Craina, Șef de Secție la Maternitatea Bega Timișoara, a declarat că aproximativ 99% din spitalele din România cu secție de obstetrică nu îndeplinesc în prezent criteriile de intimitate, care presupun ca pacienta să fie singură în salon. Respectarea acestor cerințe ar putea implica investiții suplimentare și reducerea numărului de paciente primite pentru a face loc însoțitorilor.

Din perspectiva medicală și psihologică, există opinii divergente. În timp ce psihologul Adina Burghel afirmă că un însoțitor poate contribui la starea de confort și la o experiență pozitivă a nașterii, medicul primar de Obstetrică-Ginecologie Elena Bernard a avertizat asupra unor riscuri, menționând situații în care aparținătorii au leșinat sau au influențat pacienta să ignore recomandările cadrelor medicale.

În prezent, accesul unui însoțitor este permis în unele maternități în funcție de regulile fiecărui spital. La Maternitatea din Brașov, tații pot participa la naștere contra unui tarif de 300 de lei, dacă depun o cerere cu 30 de zile înainte de termenul estimat, în timp ce mai multe clinici private oferă pachete specifice pentru asistarea partenerului.

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, legea care permite femeilor însărcinate să fie însoțite de o persoană aleasă de ele pe tot parcursul travaliului, al nașterii și al transferului în interiorul unității sanitare. Actul normativ, care modifică Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, urmează să fie trimis președintelui României pentru promulgare. Noua legislație a fost inițiată de senatoarea USR Ruxandra Cibu-Deaconu și co-semnată de Raluca Turcan, deputată PNL.

Potrivit noilor prevederi, însoțitorul — care poate fi soțul, partenerul, mama, sora sau orice altă persoană apropiată — va putea fi prezent la cererea femeii, cu condiția de a respecta normele de igienă, regulile epidemiologice și cerințele de siguranță medicală. Prezența însoțitorului nu mai poate fi interzisă prin regulamentele interne ale spitalelor, iar orice restricție va fi permisă doar în situații excepționale, obiective și justificate medical sau epidemiologic, atunci când siguranța mamei, a copilului, a personalului medical sau a celorlalte paciente este pusă în pericol.

Legea impune maternităților publice și private obligații concrete pentru protejarea intimității femeilor, inclusiv asigurarea separării vizuale a spațiilor în care se desfășoară travaliul și nașterile. De asemenea, nou-născutul are dreptul să rămână alături de mamă imediat după naștere și pe durata internării, separarea fiind permisă doar în cazuri justificate medical, epidemiologic, de siguranță sau de forță majoră. Unitățile sanitare vor trebui să organizeze îngrijirea postnatală pentru a facilita contactul timpuriu dintre mamă și copil și inițierea alăptării, existând posibilitatea ca aceștia să stea în aceeași cameră.

Inițiatorii proiectului au susținut că această măsură elimină un vid normativ și aliniază cadrul juridic național la standardele europene și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), reprezentând o garanție a demnității umane recunoscută de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).