Virusul HPV afectează și bărbații: vaccinul este principalul mijloc de prevenție pentru cancerele fără screening
Ritmul diagnosticării cancerelor provocate de HPV
La nivel global, în fiecare minut o persoană este diagnosticată cu un cancer provocat de HPV, iar la fiecare aproximativ 30 de minute diagnosticul îl primește un bărbat. Prof. univ. dr. Victoria Aramă, din Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și UMFCD, a subliniat că legătura dintre HPV și cancerele peniene sau anale la bărbați este clară și indubitabilă, menționând că, deși sunt mai puține decât cele de col uterin, vorbim tot de zeci de mii de cazuri la nivel global.
După vârsta de 15 ani, vaccinul se administrează în trei doze pe parcursul unui an.
Programul românesc este considerat cel mai generos din Uniunea Europeană și printre cele mai extinse din lume. Mențiunile privind compensarea precizează că aceasta se face pe baza rețetei de la medicul de familie sau de la ginecolog, iar bărbații de peste 26 de ani se pot vaccina la recomandarea medicului, însă fără compensare. Conform datelor ECDC pentru 2024, rata de vaccinare a adolescentelor românce (aproximativ 23% au primit prima doză) este a doua cea mai mică din Uniunea Europeană.
În ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin în România, se estimează că aproximativ cinci femei mor zilnic din cauza acestei boli. Studiile indică faptul că recomandarea medicului are un impact decisiv, probabilitatea de a începe vaccinarea crescând de până la 10 ori atunci când acesta recomandă procedura.
Informațiile au fost prezentate în cadrul ediției a XIV-a a Congresului UMF „Carol Davila” din București, desfășurat între 22 și 24 octombrie 2026 la Palatul Parlamentului. Evenimentul a reunit peste 11.000 de participanți, inclusiv specialiști de top, cercetători și studenți.
Specialiștii avertizează că virusul papiloma uman (HPV) cauzează forme grave de cancer și la bărbați, care sunt descoperite târziu din lipsa programelor de screening.
Virusul papiloma uman (HPV), cunoscut preponderent pentru asocierea cu cancerul de col uterin la femei, reprezintă o cauză semnificativă de cancer și în rândul bărbaților. Conform unei meta-analize publicate în revista The Lancet Global Health, prezentate de prof. univ. dr. Victoria Aramă la Congresul UMFCD, aproximativ unul din trei bărbați peste 15 ani este infectat cu cel puțin un tip de HPV genital, iar unul din cinci poartă multiple tipuri de virus cu risc oncogen înalt.
Medicii subliniază că HPV nu este o problemă exclusivă a femeilor sau a fetelor adolescente. Infecția persistentă poate duce, după ani sau decenii, la dezvoltarea cancerului penian la bărbați, precum și a cancerului anal și orofaringian (al gâtului) la ambele sexe, în plus de milioane de cazuri de veruci genitale. O problemă critică pentru bărbați este absența programelor de screening de rutină pentru aceste tipuri de cancer, ceea ce duce la diagnosticări târzii și la o subestimare a impactului real al bolii. În acest context, vaccinarea rămâne principala formă de prevenție.
Specialiștii demit mitul conform căruia fidelitatea sau utilizarea prezervativului ar garanta protecția totală. Virusul poate persista în organism fără simptome timp de ani de zile, iar transmiterea se poate produce și prin contactul cu pielea neacoperită. Un studiu a indicat că aproximativ 70% dintre infecțiile noi cu HPV cu risc înalt au apărut la femei aflate în relații monogame. Prof. dr. Victoria Aramă recomandă abordarea HPV ca fiind o problemă a cuplului, sugerând vaccinarea ambilor parteneri, controlul ginecologic pentru femeie și consultul urologic pentru bărbat.
Deși vârsta ideală pentru vaccinare este între 9 și 14 ani, perioada în care răspunsul imun este cel mai puternic și öncesa expunerii la virus, recomandările internaționale susțin beneficiul vaccinării adulților până la vârsta de 45 de ani. Aproximativ un sfert dintre femeile diagnosticate cu cancer de col uterin s-au infectat după 35 de ani, riscând mai mult ca infecția să persiste și să evolueze către leziuni precanceroase. Vaccinarea nu necesită analize prealabile, însă nu înlocuiește screeningul ginecologic periodic pentru femei.
În România, programul de vaccinare anti-HPV este considerat unul dintre cele mai generoase din lume: vaccinul este gratuit (compensat 100%) pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani, iar femeile între 27 și 45 de ani beneficiază de o compensare de 50%. Cu toate acestea, rata de vaccinare este printre cele mai mici din Uniunea Europeană; datele ECDC pentru 2024 indică faptul că doar aproximativ 23% dintre adolescentele românce au primit prima doză, față de media europeană de circa 70%.
Aceste rate scăzute se reflectă în statistici, România având cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din UE, cu aproximativ 3.500 de noi cazuri anuale și circa 1.800 de decese. Prof. univ. dr. Victoria Aramă atribuie această situație reticenței părinților, menționând un scandal public declanșat în trecut care a afectat încrederea în vaccin. Totuși, datele Institutului Național de Sănătate Publică arată o tendință pozitivă, numărul de doze administrându-se de la câteva zeci de mii pe trimestru în 2024 la aproximativ 100.000 pe trimestru în 2026.