Vocea ar putea indica vârsta biologică a creierului și riscul de demență

Felul în care vorbesc oamenii ar putea oferi indicii timpurii despre îmbătrânirea creierului și riscul de demență, conform unui studiu internațional coordonat de specialiști de la Trinity College Dublin. Cercetarea a analizat aproape 3.000 de adulți vorbitori de limbă spaniolă din America Latină, utilizând un instrument automat bazat pe inteligență artificială numit „speech clock” („ceasul vorbirii”), care estimează „vârsta a vorbirii” și o compară cu vârsta reală a persoanei.

Participanții au fost solicitați să descrie scene din filme de animație, să redea întâmplări după o pauză de 20 de minute și să numească obiecte din diverse categorii. Algoritmii au evaluat sute de caracteristici ale discursului, inclusiv ritmul vorbirii, frecvența pauzelor, tonalitatea, conținutul emoțional, diversitatea vocabularului și precizia semantică, pentru a calcula „decalajul de vârstă al vorbirii”.

Rezultatele au indicat că persoanele sănătoase prezintă cele mai mici diferențe între vârsta cronologică și cea estimată prin voce. În schimb, pacienții diagnosticați cu boala Alzheimer sau cu forme de demență frontotemporală aveau un discurs care părea semnificativ mai „îmbătrânit”. Mai mult, cei a căror vorbire indica o vârstă biologică mai mare prezentau modificări structurale și de activitate la nivel cerebral, evidențiate prin RMN, precum și niveluri crescute de proteină p-Tau217, un marker biologic asociat bolii Alzheimer.

Pe lângă aspectele neurologice, acești participanți au manifestat performanțe cognitive reduse în testele de memorie, atenție și rezolvare a problemelor, inclusiv în sarcini care nu implicau limbajul, cum ar fi exercițiile de memorie vizuală.

Autorii studiului consideră că vocea ar putea deveni un instrument accesibil și non-invaziv pentru monitorizarea sănătății creierului, putând funcționa de la distanță fără necesitatea analizelor de sânge sau a evaluărilor clinice complexe. Totuși, specialiștii precizează că „speech clock” nu reprezintă încă un test de diagnostic și nu poate prezice cu certitudine declinul cognitiv viitor, fiind necesare studii suplimentare pentru confirmarea utilității clinice.