Vremea și prevenirea stopurilor cardiace: un model predictiv

Cercetătorii de la Centrul de Boli Cardiovasculare al Universității Semmelweis au descoperit că datele meteorologice pot fi utilizate pentru a estima o creștere a numărului de stopuri cardiace cu până la trei zile înainte. Studiul, publicat în revista Public Health, a analizat datele medicale ale peste 114.000 de persoane colectate între 2018 și 2023, comparându-le cu factori precum temperaturile, viteza vântului, presiunea atmosferică, umiditatea și calitatea aerului.

Rezultatele evidențiază faptul că temperaturile scăzute reprezintă un factor de risc major. Fiecare scădere cu 1°C a temperaturii medii a fost asociată cu o creștere de 1,4% a cazurilor zilnice, iar iarna s-au înregistrat cu aproape 18% mai multe evenimente decât vara. De asemenea, o scădere a temperaturii zilnice cu mai mult de 5°C poate indica o creștere a riscului de stop cardiac, efectele fiind potențial vizibile într-un interval de până la trei zile. Aceste constatări sugerează că nu doar scăderile bruște de temperatură, ci și temperaturile mai scăzute în general constituie un pericol.

Dr. Endre Zima, profesor la Centrul de Boli Cardiovasculare și cercetător principal al studiului, a declarat că echipa a depășit analiza simplă a impactului frigului sau căldurii extreme asupra incidenței stopului cardiac extraspitalicesc. Obiectivul a fost investigarea modului în care modelele meteorologice pot prezice apariția unor numere mai mari decât media de cazuri, permițând astfel serviciilor de ambulanță și spitalelor să se pregătească pentru o cerere crescută cu câteva zile în avans.

Echipa de cercetare a realizat un model predictiv bazat pe datele meteo și ale serviciilor de ambulanță. Dr. Adam Pal-Jakab, medic rezident și doctorand, a explicat că sistemul poate prezice cu una până la trei zile înainte când numărul de stopuri cardiace extraspitalicești este probabil să crească peste medie. Acesta nu estimează riscul unui individ, ci mai degrabă numărul de cazuri preconizate la nivel național, având rolul de a ajuta spitalele și pacienții cu boli cardiovasculare să se pregătească din timp.