CallDoc

10 motive pentru care mâncăm compulsiv fără a fi flămânzi, explicate de Mihaela Bilic

CallDoc
10 motive pentru care mâncăm compulsiv fără a fi flămânzi, explicate de Mihaela Bilic

Nutriționista Mihaela Bilic analizează legătura dintre comportamentul alimentar și stările emoționale, identificând factorii psihologici care duc la mâncatul compulsiv.

Mâncatul compulsiv nu este întotdeauna legat de foamea fizică, ci poate fi influențat de emoții greu de gestionat, nesiguranțe sau presiunea socială de a fi perfect. Nutriționista Mihaela Bilic avertizează că episoadele de pierdere a controlului asupra mâncatului nu trebuie tratate cu rușine, deoarece acestea reflectă adesea aspecte din sfera psihologică, nu deficiențe de nutriție.

În cadrul unei analize publicate pe Facebook, Mihaela Bilic enumeră 10 situații care pot degrada relația unei persoane cu mâncarea. Printre acestea se numără relația complicată cu propriile emoții — în special în cazul femeilor, unde nevoile afective pot prevala asupra celor nutritive — și nesiguranța dezvoltată în copilărie prin atașamente anxioase, care generează teama de a nu fi „destul de bun” pentru a fi iubit.

Alți factori declanșatori includ experiențele din adolescență, marcate de diete repetate și preocuparea excesivă pentru imagine, precum și standardele de frumusețe actuale, care idealizează slăbiciunea extremă și abținerea de la mâncare. Nutriționista menționează, de asemenea, conflictul interior al persoanelor gurmande care încearcă să își controleze apetitul prin restricții stricte, precum și tendința de a prioritiza nevoile celorlalți în detrimentul propriilor dorințe.

Impactul mass-mediei este considerat periculos, deoarece promovează iluzii despre familii, cariere și siluete perfecte, transformând eșecul de a atinge aceste standarde într-un declanșator pentru mâncatul emoțional. De asemenea, Mihaela Bilic critică mentalitatea bazată exclusiv pe voință și tendința de a trăi pur rațional, ignorând senzațiile și nevoile corpului.

Utlimul motiv identificat este utilizarea mâncării ca mecanism de adaptare pentru a evita sau „acoperi” emoții precum furia, frica sau plictiseala. Specialistul subliniază că, deși mâncatul impulsiv este o reacție comună la dezechilibrele interioare, este esențial să se facă distincția între mâncatul emoțional și bulimia nervoasă. În cazul în care episoadele sunt repetitive, provoacă suferință sau sunt urmate de comportamente compensatorii, este recomandat ajutorul medical specializat.

Categorii:
Entități: