Boala celiacă și impactul dietei fără gluten: între necesitate medicală și trend de lifestyle
Particularități în diagnosticarea bolii celiace și riscurile dietei premature
Diagnosticul bolii celiace poate prezenta un interval de latență între 5 și 11 ani, acest lucru fiind cauzat adesea de absența simptomelor digestive sau de prezența manifestărilor atipice care pot induce în eroare, mimând alte afecțiuni. Primul pas în protocolul de diagnostic este dozarea anticorpilor anti-transglutaminază tisulară IgA, împreună cu IgA serică totală. Această abordare permite identificarea unui eventual deficit de IgA care ar putea genera rezultate fals negative, caz în care se recurge la teste din clasa IgG. Este esențial ca aceste investigații să fie efectuate în perioada în care pacientul consumă în continuare gluten. În cazul adulților, confirmarea diagnosticului se bazează, în general, pe corelarea datelor serologice cu examenul histopatologic al biopsiilor duodenale prelevate prin endoscopie digestivă superioară. Totuși, Ghidul european ESsCD din 2025 permite, în anumite condiții, diagnosticul fără biopsie pentru pacienți selectați sub 45 de ani, care prezintă anticorpi anti-transglutaminază IgA de cel puțin zece ori peste limita superioară a normalului, condiție care trebuie confirmată printr-o a doua probă de sânge. Există situații particulare în care un rezultat serologic negativ sau aspectul macroscopic păstrat al vilozităților duodenale nu exclud boala; dacă suspiciunea clinică rămâne ridicată, evaluarea trebuie continuată. Se reiteră importanța de a nu iniția dieta fără gluten înainte de clarificarea diagnosticului, deoarece aceasta poate altera atât rezultatele analizelor, cât și aspectul mucoasei intestinale. O eroare frecventă în procesul de diagnostic este corectarea simptomatice a deficitelor fără investigarea cauzei. Un exemplu este administrarea repetată de fier pentru anemie în timp ce boala celiacă rămâne nediagnosticată. Întârzierea identificării bolii poate duce, în cazuri rare dar severe, la apariția unei crize celiace.
Specialiștii precizează că termenul de „intoleranță la gluten” nu este o afecțiune medicală recunoscută. Patologiile asociate consumului de gluten sau grâu sunt împărțite în două categorii: afecțiuni autoimune, precum boala celiacă, și afecțiuni cu alte tipuri de răspuns imun. Din urmăleta categorie fac parte alergia la gluten (un răspuns imun alergic, mediat de obicei de IgE, cu componentă genetică) și sensibilitatea non-celiacă la gluten/grâu. Mecanismul acestei sensibilități este incomplet elucidat și poate implica imunitatea înnăscută sau factori neimuni, precum fructanii din grâu, nu doar glutenul. Diagnosticul de sensibilitate non-celiacă la gluten/grâu este unul clinic, stabilit prin excluderea celorlalte afecțiuni și prin demonstrarea unei legături reproductibile între consum și simptome. Spre deosebire de boala celiacă, această condiție nu prezintă atrofie vilozitară și nu are un biomarker validat. Spre deosebire de boala celiacă, sensibilitatea non-celiacă la gluten/grâu nu a demonstrat o evoluție către leziuni progresive sau complicații grave, precum limfomul sau adenocarcinomul intestinului subțire. Analogiile se fac cu sindromul de intestin iritabil, unde simptomele afectează calitatea vieții fără a indica o deteriorare organică progresivă, deși datele pe termen lung rămân limitate.
Specialiști în gastroenterologie, nutriție și reprezentanți ai pacienților analizează diferențele dintre boala celiacă, sensibilitatea non-celiacă și moda dietei fără gluten, subliniind importanța diagnosticului corect.
Glutenul, un amestec de proteine prezent în grâu, secară și orz, a devenit centrul unor controverse nutriționale majore, balansându-se între necesitatea medicală strictă și tendințele actuale de lifestyle. În timp ce majoritatea populației îl digeră fără probleme, pentru persoanele cu boală celiacă, eliminarea glutenului din alimentație reprezintă singurul tratament eficient pentru a preveni lezarea mucoasei intestinului subțire.
Asist. univ. dr. Adriana Ciocâlteu, medic primar gastroenterolog, precizează că boala celiacă este o afecțiune autoimună cronică declanșată la persoanele cu predispoziție genetică (genele HLA-DQ2/DQ8). Aceasta diferă de alergia la grâu, unde sistemul imunitar reacționează la proteinele grâului, și de sensibilitatea non-celiacă la gluten, un termen-umbrelă pentru simptome care pot apărea fără existența unei boli autoimune sau a unei alergii, posibil din cauza interacțiunii intestin-creier sau a reacțiilor la FODMAP.
Boala celiacă este adesea subdiagnosticată worldwide, prevalența sa fiind estimată la aproximativ 1%. Dr. Ciocâlteu avertizează că afecțiunea este „cameleonică”, putând mima alte patologii prin simptome atipice: anemie feriprivă, deficite de vitamine (B12, folați), osteoporoză precoce, dermatită herpetiformă, afte recurente, defecte ale smalțului dentar sau chiar tulburări neurologice și risc crescut de tromboembolism venos. Medicul recomandă ca dieta fără gluten să nu fie începută înainte de evaluarea medicală, deoarece aceasta poate produce rezultate fals negative la testele serologice (anticorpi anti-transglutaminază tisulară IgA și IgA totală).
Din perspectiva nutriției, Maria Varga, dietetician specializată în microbiom și boli digestive, subliniază că pentru celiaci dieta fără gluten este non-negociabilă, deoarece integritatea intestinului subțire este esențială pentru absorbția nutrienților. Ea recomandă consumul de alimente cât mai puțin procesate și identificarea logo-ului „Spicul tăiat” (Crossed Grain) pe ambalaje, acesta garantând absența contaminării cu gluten la nivel european. Pacienții sunt îndemnați să evite produsele cu mențiunea „poate conține” și să utilizeze produse care nu depășesc 20 ppm de gluten.
Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG), condusă de Angela Stănescu și creată în 2013, sprijină aproximativ 650 de membri prin activități de conștientizare în sectorul HoReCa și organizarea anuală a evenimentului Happy Gluten Free. ARIG militează pentru un cadru legal care să asigure meniuri fără gluten copiilor în grădinițe și școli, precum și pentru adoptarea Legii privind protecția persoanelor cu boală celiacă, pentru a oferi ajutor financiar adulților, având în vedere costul ridicat al produselor specifice. De asemenea, asociația a lansat o aplicație gratuită (app.arig.ro) care cataloghează peste 2.000 de produse validate disponibile în România.
În paralel cu necesitățile medicale, „gluten-free” a devenit un fenomen de wellness promovat de influenceri. Specialiștii avertizează că eliminarea glutenului fără un diagnostic medical nu aduce beneficii demonstrate și poate conduce la carențe nutriționale. Îmbunătățirea stării generale raportată de persoanele sănătoase care adoptă această dietă ar putea fi cauzată de reducerea consumului de alimente ultraprocesate, nu neapărat de absența glutenului în sine.
Surse
- Categorii:
- Entități: