Bolile neurodegenerative: 40% pot fi prevenite prin stilul de viață

Oamenii de știință nu au reușit mult timp să confirme dacă formarea de neuroni noi, proces denumit neurogeneză, continuă la vârsta adultă, studiile anterioare ajungând la concluzii contradictori. Echipa de la Karolinska, care include doctorul Ionuț Dumitru, a identificat aceste celule folosind inteligența artificială pentru a analiza activitatea genelor, evidențiind variabilități mari între indivizi: unii adulți prezentau mai multe celule noi, în timp ce la alții nu a fost detectată nicio neurogeneză. Un studiu din 2026 publicat în revista Nature sugerează legătura dintre neurogeneză și memoria la vârstnici, cei peste 80 de ani cu memorie excepțională având mai multe semne de formare de neuroni noi comparativ cu cei cu declin cognitiv. Cercetarea este condusă de doctorul Ionuț Dumitru, primul autor al studiului publicat în Science, care lucrează în echipa profesorului Jonas Frisén la Karolinska Institutet. Doctorul Ionuț Dumitru și-a desfășurat studiile la Universitatea din București, iar pregătirea continuă în Germania, specializându-se în biologie moleculară și celule stem. După absolvirea Facultății de Biologie și un masterat la Heidelberg, doctorul Dumitru a urmat un doctorat în neurogeneză adultă la Centrul German de Cercetare a Cancerului, mutându-se ulterior la Karolinska pentru a studia fenomenul direct în creierul uman.

Demonstrarea neurogenezei adulte a fost dificilă tehnic, celulele fiind rare și studiile bazându-se pe țesut cerebral post-mortem a cărui calitate variază. Markerii utilizati pentru identificarea celulelor stem și progenitoare nu sunt întotdeauna exclusivi, ceea ce a dus la concluzii aparent contradictorii în studiile anterioare. Majoritatea neuronilor sunt generați înainte sau în perioada timpurie a vieții, însă anumite regiuni ale creierului permits celulelor cu proprietăți de stem să continue generarea de neuroni după naștere. Procesul este bine demonstrat la alte mamifere, dar în creierul uman celulele implicate sunt extrem de rare și dificil de studiat, stârnind o controversă îndelungată. Studiul din Science (2025) a identificat în hipocampusul adult celule progenitoare neuronale aflate în diviziune, cu caracteristicile moleculare ale liniei care generează neuronii girusului dentat, o descoperire esențială pentru dovezile neurogenezei.

Există diferențe considerabile la nivel celular între oameni, unii având puține semne de neurogeneză, alții semne mult mai evidente, motivele încă fiind necunoscute. Diferențele ar putea fi asociate cu factori genetici, stilul de viață, particularități individuale sau patologii. Este crucială distincția între non-detectarea neurogenezei într-o probă și absența totală a acesteia la o persoană, metodele având limite. Neuronii noi, în faza de maturizare, au un grad ridicat de plasticitate și pot influența circuitele cerebrale chiar și în număr mic, deși aplicabilitatea în creierul uman nu este încă complet cunoscută. Existența neurogenezei ar putea contribui, pe termen lung, la dezvoltarea de strategii regenerative pentru bolile neurodegenerative sau leziunile cerebrale, deși transformarea acestei posibilități în terapie rămâne o provocare.

Studiul Nature (2026) a arătat că neuroblastele și neuronii imaturi sunt reduși în boala Alzheimer, susținând o asociere între neurogeneză și starea cognitivă, dar fără dovezi cauzale definitive. Direcția relației rămâne de elucidat: nivelul redus al neurogenezei ar putea deteriora funcția cognitivă, sau modificările Alzheimer ar putea afecta nișa neurogenică, procesele fiind influențate posibil de același factori biologici. Sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege rolul exact al neurogenezei adulte și potențialul său terapeutic.