Cauzele creșterii violenței în școlile din România
Măsuri împotriva violenței în școli: Consultări ale Ministerului Educației
Ministerul Educației și Cercetării a organizat consultări cu reprezentanți ai elevilor, studenților, cadrelor didactice și părinților pentru a aborda combaterea comportamentelor abuzive, sporirea siguranței în școli și consolidarea autorității profesorilor. Discuțiile au fost conduse de ministrul Sorin Costreie și ministrul delegat pentru educația preuniversitară, Sorin Ionescu, implicând organizații precum ANOSR, UNSR, USR, Consiliul Național al Elevilor, Federațiile de părinți „Edupart” și „ProEdu”, precum și reprezentanți ai CEMS și ai Colegiilor Pedagogice.
Prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară analizează factorii care contribuie la agresivitatea elevilor, subliniind impactul mediului familial și al lipsei de resurse emoționale.
Violența în școlile din România a atins un nivel alarmant, fiind raportate recent incidente grave, precum atacuri cu cuțitul asupra unei profesoare și mai multor elevi în Bistrița, agresuni cu maceta în cadrul unui liceu din Pitești, precum și agresarea unui profesor din Timișoara de către un elev și membrii familiei acestuia.
Prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, explică faptul că agresivitatea copiilor este influențată de mai mulți factori, inclusiv familia, societatea, școala, mass-media și rețelele sociale. Aceasta precizează că elevii preiau modele de comportament agresive de la adulții din mediul lor sau din spațiul online, iar unele reacții violente pot apărea ca mecanism de autoprotecție atunci când situația este percepută ca o amenințare.
O problemă majoră rezidă în mediul familial, unde violența este răspândită. Georgeta Pânișoară a citat date ale organizației Salvați Copiii, conform cărora între 70% și 80% dintre copii sunt victime ale unor forme de violență în propria familie. Aceasta a subliniat că violența nu se limitează la agresiunea fizică, ci include și țipetele, jignirile, atitudinea rece sau comportamentele ostile, elemente care influențează copilul înainte chiar de învățarea vorbirii.
Specialista a atras atenția asupra faptului că părinții sunt tot mai suprasolicitați, având mai puțin timp și răbdare pentru a-i conduce pe copii sau pentru a le învăța limbajul socio-emoțional necesar gestionării frustrărilor. În paralel, profesorii se tem să intervină în cazurile de agresivitate din cauza pierderii autorității și a riscului de a primi reclamații sau amenințări din partea părinților, care pot adopta, la rândul lor, comportamente violente în solicitarea unor drepturi.