CallDoc

Efectele mersului pe jos pe Via Transilvanica: Concluziile unui studiu MedLife

CallDoc

Actualizare Insight-uri din etapa a III-a a studiului MedLife pe Via Transilvanica

MedLife a prezentat insight-urile etapei a III-a din studiul observațional desfășurat pe Via Transilvanica, care s-a concentrat pe schimbările de perspectivă raportate de participanți în urma celor 10 zile de mers pe jos.

Efectele mersului pe jos pe Via Transilvanica: Concluziile unui studiu MedLife

Participanții la un studiu observațional MedLife și Asociația Tășuleasa Social au raportat creșterea încrederii în sine și dorința de simplificare după 10 zile de mers pe traseul Via Transilvanica.

Participanții unui studiu observațional derulat de MedLife și Asociația Tășuleasa Social pe Via Transilvanica au descris schimbări semnificative de perspectivă după parcurgerea unui traseu de cel puțin 150 de kilometri în decurs de 10 zile. Interviurile aprofundate realizate în cadrul proiectului au evidențiat o creștere a încrederii în sine, nevoia de a încetini ritmul vieții, dorința de simplificare și o relație îmbunătățită cu ceilalți.

Ina Bădărău-Ilie, Head of Communications MedLife Group, a explicat că studiul explorează conceptul de „stres bun”, analizând cum efortul asumat și adaptat capacităților individuale poate deveni o ocazie de a descoperi resurse interne și de a reevalua obiceiurile. „Dincolo de distanța parcursă, ceea ce ne interesează în acest studiu este să înțelegem atât răspunsul organismului la o astfel de experiență, cât și felul în care participanții o percep și ce schimbări își doresc să păstreze în viața de zi cu zi”, a declarat aceasta.

Experiența a determinat unii participanți să își reevalueze limitele fizice și psihice, generând dorința de a adopta un stil de viață mai activ. De asemenea, simplitatea impusă de transportul lucrurilor necesare într-un rucsac a condus la reflecții asupra necesităților reale din rutina urbană, în timp ce ritmul lent al mersului pe jos a fost perceput ca un model pentru gestionarea stresului profesional și a presiunii cotidiene.

Pe plan social, contactul cu oameni diferiți și experiențele împărtășite pe traseu au favorizat o mai mare deschidere, răbdare și atenție sporită față de ceilalți. În plus, participanții au manifestat intenția de a integra obiceiuri sănătoase după revenirea la rutină, precum un program de somn mai regulat, reducerea timpului petrecut în fața ecranelor și stabilirea unor limite mai clare între viața profesională și cea personală.

Etapa de parcurgere a traseului s-a încheiat la finalul lunii septembrie. Cercetarea continuă prin analiza biomarkerilor de sănătate, evaluări psiho-emoționale și interviuri comparative realizate înainte și după experiență. Rezultatele finale, care vor integra mărturiile subiective cu datele medicale obiective, sunt așteptate în luna noiembrie.

Surse

Categorii: