Generația Z ar putea atinge o speranță de viață de 110 ani datorită obiceiurilor sănătoase
Metoda Valter Longo pentru longevitate: dieta de 5 zile și regulile pentru o viață sănătoasă
Valter Longo este directorul Laboratorului de longevitate și cancer din cadrul Institutului IFOM de oncologie moleculară din Milano, Italia, și directorul Institutului de Longevitate al Școlii de Gerontologie Leonard Davis de la Universitatea California de Sud-Los Angeles. Specialistul a ales Italia ca loc de lucru datorită existenței zonelor în care oamenii trăiesc mai mult decât media generală. Printre concluziile fundamentale ale cercetărilor sale, Longo consideră că dieta este cel mai important factor pentru longevitate. El recomandă o dietă a longevității inspirată din regimurile mediteranean și Okinawa. Principiile acestei diete includ un regim predominant vegan, bazat pe legume, cereale integrale, leguminoase și fructe cu coajă lemnoasă. Consumul de fructe trebuie să fie moderat, punând accentul principal pe legume. Pentru aportul de proteine și acizi grași Omega-3, se recomandă consumul de pește de 3-4 ori pe săptămână. Proteinele animale, precum carnea roșie și albă, sunt recomandate doar ocazional, iar lactatele și ouăle în cantități mici. Sunt recomandate evitarea celor „5 P problematici”: cartofii, pastele, pizza, proteinele (carne roșie și albă) și pâinea. Longo explică faptul că aceste ingrediente devin problematice deoarece sunt consumate în cantități excesive, transformându-se rapid în zahăr în organism. Pe lângă nutriție, expertul recomandă postul intermitent, sugerând un post zilnic de 12 ore, cu o fereastră de alimentație între 8 și 12 ore (de exemplu, 8:00 - 20:00). De asemenea, propune o dietă care imită postul, aplicată 5 zile pe lună, fiind bogată în grăsimi nesaturate și săracă în calorii, proteine și carbohidrați. Dr. Valter Longo a fost recunoscut de revista Time drept unul dintre primii 50 de medici care transformă sistemul de sănătate. Acesta a dedicat 25 de ani cercetării îmbătrânirii, nutriției și bolilor la nivel global, dezvoltând un program bazat pe nutriție și exercițiu fizic pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă. Conform specialistului, alegerile alimentare sunt cel mai important factor controlabil care influențează dacă o persoană va trăi până la 60, 80, 100 sau 110 ani, și calitatea sănătății la aceste vârste. Scurt, ceea ce se consumă determină durata și calitatea vieții. Sursă redundantă. Longo subliniază importanța de a consuma alimente plăcute, dar și necesitatea de a reduce la minimum cele care pot scurta viața sau pot provoca boli. Alimentele consumate influențează aspectul fizic, funcționarea organismului, calitatea somnului, menținerea greutății, forma corpului, viteza îmbătrânirii și sursa de energie a creierului (glucoză sau corpi cetonici). Cercetările sale abordează funcționarea și beneficiile postului periodic, nutriția între perioadele de post și activarea auto-reparării și rejuvenării celulare. Programul FMD (Fasting Mimicking Diet) a fost conceput după descoperiri realizate inițial la șoareci, apoi la oameni, demonstrând că anumite diete activate auto-repararea celulară și promovează reîntinerirea organelor. Un plan alimentar pescatarian simplu combinat cu tehnicile de imitare a postului poate genera rezultate impresionante. Lucrarea sa, „Rețeta longevității”, este un bestseller internațional disponibil și în limba română. Prin practicarea Dietei care Imită Postul (DIP) de trei până la patru ori pe an, timp de cinci zile, se pot obține beneficiile postului negru fără inconveniente precum foamea sau lipsa de energie. DIP activează celulele stem și regenerează celulele și organele, limitând riscul de cancer, diabet, boli cardiovasculare, neurodegenerative, inflamatorii sau autoimune. Longo a abandonit studiile de muzică în al doilea an de facultate pentru a se dedica biochimiei și studiului proceselor de îmbătrânire. El susține că, înțelegând funcționarea corpului uman tânăr, oamenii pot rămâne funcționali și după 90 sau 100 de ani. Regimurile alimentare actuale din țările industrializate, caracterizate prin consum neînfrânat, neutralizează mecanismele naturale de regenerare încă de la 30-40 de ani. Longo studiază îmbătrânirea de patru decenii și concluzionează că organismul are nevoie de intervenții periodice prin alimentație pentru a activa mecanismele regenerative. Specialistul speră să atingă vârsta de 120 de ani. În studiile sale, a monitorizat direct centenari, precum Salvatore Caruso (108 ani) și Emma Morano, decedată la 117 ani. Acesta recunoaște însă că atingerea pragului de 90 de ani este dificilă, cea de 100 de ani este mult mai grea, iar cea de 120 de ani este aproape imposibilă. Pentru a atinge aceste borne, mizează pe Fasting Mimicking Diet (FMD), o dietă de 5 zile care imită postul cu apă. Protocolul FMD presupune un aport caloric controlat între 700 și 1.100 de calorii pe zi, pentru a declanșa reacțiile metabolice ale unui post negru. Baza științifică provine din observații făcute în anii '80 alături de Roy Walford, care au arătat că „drojdia înfometată trăiește mai mult”. Meniul FMD include supe concentrate, nuci și măsline, bazându-se pe principii din „Zonele Albastre” (Okinawa, Loma Linda sau regiunile mediteraneene). Planul caloric prevede 1.100 de calorii în prima zi și 700 de calorii în zilele 2-5, cu un aport redus de proteine și carbohidrați, dar bogat în grăsimi sănătoase. Alimentele trebuie consumate într-o fereastră de 12 ore. Sunt permise infuziile din plante, însă cafeaua și băuturile cu cofeină sunt interzise. Longo precizează că grăsimile nu interferează cu răspunsurile de post, spre deosebire de carbohidrați și proteine. Pentru persoanele sănătoase, se recomandă aplicarea acestui ciclu de două până la patru ori pe an. Există un kit standard pentru această dietă, cu un cost de 219 lire sterline (aproximativ 1.400 de lei), iar încasările sunt donate cercetării. Kit-ul include băuturi cu aromă de portocale sau lămâie, supă, batoane cu nuci, măsline, biscuiți de kale, ceaiuri și un supliment zilnic. Ipoteza cercetătorului este că obiceiurile moderne pun o presiune continuă pe celule, iar postul controlat elimină resturile metabolice acumulate. Longo sugerează că regimurile alimentare necorespunzătoare duc la probleme de sănătate, cu excepția cazului în care sistemul este „resetat” periodic. Testele clinice pentru FMD au arătat rezultate precum scăderea vârstei biologice cu 2,5 ani la persoanele care au ținut dieta 5 zile pe lună timp de trei luni (studiu Nature, 2024), diminuarea grăsimii hepatice și abdominale, activarea celulelor stem din măduvă pentru refacerea țesuturilor și ameliorarea simptomelor la 7 din 10 pacienți cu boala Crohn (studiu Stanford). Expertul explică faptul că micșorarea organelor în timpul restricției severe activează celulele stem din măduva osoasă, care contribuie la reextinderea organelor odată cu reluarea hranei. Schimbarea este determinată de resetarea metabolică, celulele stem și factorii Yamanaka, procesul fiind descris ca o „curățare celulară pretutindeni”. Spre deosebire de medicamentele de slăbit noi, dieta FMD conservă țesutul muscular, accesând rezervele de grăsime datorită consumului redus de calorii. Longo compară FMD cu Mounjaro, afirmând că, deși pierderea în greutate este mai lentă, FMD este o modalitate mai sigură deoarece nu implică pierderea masei slabe. Cercetătorul subliniază că un regim preponderent vegetal (legume, leguminoase, cereale integrale, nuci) dublează șansele de a atinge 75 de ani fără afecțiuni grave. Conform lui Longo, cea mai puternică modalitate de a trăi mai mult este schimbarea dietei. În viața de zi cu zi, expertul aplică un set de reguli stricte. Rutina sa zilnică include: mic dejun cu pâine integrală din sudul Italiei, migdale, cacao (cu puțin zahăr) și un măr; sare peste prânz pentru a evita îngrășarea; gustare la ora 17:00 cu ceai și fructe (pepene galben, piersici sau afine); cină consistentă formată din 70 g de paste integrale, 250 g de legume proaspete și 250 g de leguminoase (minestrone). Consumă patru cești de ceai pe zi: negru și verde dimineața, ceai de fructe după-amiaza și ceai de mușețel la ora 21:00. Toate mesele sunt concentrate între orele 09:00 și 21:00, cu o pauză de trei ore fără mâncare înainte de culcare. Longo avertizează că posturile regulate de 16 ore pot fi dăunătoare pe termen lung. Preferă alimentele organice, menționând un studiu care indică o diferență de 25% în incidența cancerului între cei care consumă frecvent produse organice și cei care nu o fac. Dorme opt ore pe noapte, într-o cameră răcoroasă (19-20 de grade) și întunecată, evitând telefoanele mobile cu trei ore înainte de culcare. Consumul de alcool este moderat, limitat la aproximativ trei sau patru pahare de vin pe săptămână. Ocazional consumă alimente precum focaccia cu șuncă sau panettone de Crăciun, însă evită să țină astfel de produse în casă pentru a nu le mânca prea des. Expertul avertizează că disciplina alimentară nu trebuie să devină o sursă de anxietate. El recomandă alegerea alimentelor în concordanță cu dieta de longevitate (legume, fructe, cereale integrale, nuci, semințe) pe cea mai mare parte a timpului, fără a fi sclavul unor reguli rigide.

Biogerontologul Valter Longo estimează că tinerii care prioritizează exercițiile fizice și nutriția pot depăși pragul de 100 de ani, în timp ce un studiu Harvard avertizează că peste 90% dintre adulți ajung la 70 de ani cu boli cronice.
Biogerontologul Valter Longo, director al Institutului de Longevitate din cadrul Universității din California de Sud, estimează că noua generație, în special cei din generația Z care adoptă obiceiuri sănătoase, ar putea atinge o speranță de viață cuprinsă între 100 și 110 ani. Specialistul avertizează că populația globală se împarte în două categorii: cei care ignoră medicina preventivă și o nouă generație orientată spre un stil de viață sănătos. Tinerii conștienți, în special cei din generația Z, se disting prin practica regulată a exercițiilor fizice și atenția acordată calității somnului. Profesorul Longo consideră că adoptarea timpurie a acestor obiceiuri oferă șanse reale de a atinge pragul de 100-110 ani. „Și apoi cred că începem să observăm un grup restrâns de persoane, începând cu tinerii, care sunt mult mai înclinați să facă exerciții fizice și să acorde atenție sănătății, care au mai multă grijă de ei înșiși. Așadar, cred că pentru ei ne putem aștepta probabil la o speranță de viață cuprinsă între 100 și 110 ani”, a subliniat directorul Institutului de Longevitate.
Valter Longo susține că persoanele care refuză recomandările validate științific vor experimenta consecințe medicale severe la vârste din ce în ce mai timpurii și vor avea o durată a vieții mai scurtă, fiind marcate de afecțiuni metabolice. „Lumea se îndreaptă în două direcții opuse. Sunt oameni care nu țin cont de nimic și fac ce vor. Nu iau în considerare știința și nimic din ceea ce știm despre longevitate. Și cred că acel grup de oameni, fără îndoială, va trăi mai puțin”, a declarat acesta. Pentru acești indivizi, îmbătrânirea va fi marcată de afecțiuni metabolice și o reducere considerabilă a duratei de viață.
Referindu-se la un articol de la Harvard University, biogerontologul a menționat că mai puțin de 10% din oameni vor ajunge la vârsta de 70 sau 75 de ani fără boli, ceilalți dependând de numeroase medicamente. Un semnal de alarmă din partea Harvard indică faptul că sub 10% dintre adulți ajung la 70 de ani fără boli cronice. Un studiu de referință realizat de Harvard T.H. Chan School of Public Health, condus pe parcursul a 30 de ani cu peste 105.000 de participanți, relevă că aproximativ 91% dintre oameni suferă de cel puțin o boală cronică la vârsta de 70 de ani. Doar 9,2% dintre participanți au atins această vârstă fără dizabilități, tulburări cognitive sau diagnostice severe.
Cercetătorii americani concluzionează că perioada maturității este intervalul critic pentru traiectoria sănătății la bătrânețe, deciziile nutriționale zilnice fiind decisive. Cei care au urmat o dietă bazată pe alimente vegetale integrale, fructe proaspete, leguminoase, semințe și grăsimi de calitate, eliminând carnea roșie și produsele ultra-procesate, și-au crescut cu 86% șansele de a ajunge la 70 de ani în stare fizică perfectă. Aceleași alegeri au dublat probabilitatea de a-și conserva vitalitatea și la 75 de ani.
Surse
- Libertatea: Tinerii ar putea trăi între 100 și 110 ani. Biogerontologul Valter Longo: „Sunt mult mai înclinați să facă exerciții fizice și să acorde atenție sănătății”
- Libertatea: Dieta de 5 zile care poate reseta organismul: metoda cercetătorului Valter Longo pentru longevitate
- businessmagazin.ro: Secretul longevităţii: Dieta pentru a ajunge la vârsta de 100 de ani
- prolon.ro: Dieta Longevitate
- orizonturiculturale.ro: „Rețeta longevității” de Valter Longo, un bestseller ...
- Categorii:
- Entități:
-
- TVR INFO
- TIME
- Okinawa
- Universitatea Din California De Sud
- Harvard University
- Harvard T.H. Chan School Of Public Health
- Valter Longo
- Institutul De Longevitate
- Loma Linda
- Emma Morano
- Salvatore Caruso
- Roy Walford
- Fasting Mimicking Diet
- Universitatea California De Sud-Los Angeles
- IFOM
- Rețeta Longevității