Impactul mersului pe jos asupra sănătății mintale și gestionării stresului

Un studiu observațional realizat pe Via Transilvanica sub egida MedLife analizează cum efortul fizic susținut și eustresul contribuie la reziliență și la secreția de substanțe antidepresive naturale.
Expunerea la provocări controlate, adaptate capacității de răspuns a individului, poate activa mecanisme naturale de adaptare prin fenomenul de eustres (stres bun), contribuind astfel la dezvoltarea rezilienței fizice și psihice și facilitând gestionarea stresului cronic.
Psihoterapeuta Andreea Giurgea, din cadrul Centrului de psihiatrie și psihoterapie MindCare Constanța, a precizat că activitățile fizice determină secreția de substanțe care acționează ca antidepresive și anxiolitice naturale, inducând o stare emoțională pozitivă, cu condiția ca intensitatea efortului să fie corelată cu capacitățile fiecărui individ.
La nivel global, stresul afectează trei sferturi din populația adultă, atingând niveluri extreme pentru o din trei persoane, ceea ce poate prejudicia somnul și activitățile zilnice. Stresul cronic poate favoriza anxietatea și depresia, gestionarea acestora implicând obiceiuri sănătoase, în special mersul pe jos în natură. Drumețiile pe distanțe lungi pot activa eustresul, antrenând capacitatea de adaptare și îmbunătățind gestionarea stresului cotidian.
MedLife, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, a realizat un studiu observațional pe Via Transilvanica pentru a analiza impactul mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale. Cercetarea a implicat aproximativ 70 de persoane care au parcurs traseul timp de minimum 10 zile, în perioada august - septembrie, evaluând parametrii biologici, starea de bine, nivelul de energie și percepția stresului.
Andreea Giurgea a subliniat că experiența de a ieși din zona de confort și de a depăși limitele trebuie analizată cu atenție, deoarece este resimțită diferit de fiecare persoană. Psihoterapeuta a explicat conexiunea strânsă dintre fizicul și psihicul uman, menționând că în psihoterapie se utilizează tehnici care acționează fie de la minte către corp pentru a crea stări emoționale pozitive, fie de la corp către minte, prin activitate fizică constantă, pentru a îmbunătăți sănătatea psihică.
Datorită substanțelor secretate în timpul efortului fizic, care sunt responsabile pentru starea de bine, specialiștii recomandă activitatea fizică în tratarea anumitor afecțiuni psihice. În timpul efortului, organismul secretă neurotransmițători care optimizează performanța: endorfinele reduc durerea fizică, dopamina induce plăcere și motivație, serotonina combate anxietatea și îmbunătățește somnul post-efort, în timp ce endocanabioidele contribuie la relaxare. Andreea Giurgea a reiterat că substanțele rezultate din mișcare sunt antidepresive și anxiolitice naturale, fără efectele secundare ale medicamentelor psihiatrice. Ea recomandă activitatea fizică adaptată efortului pacientului în cazurile de depresie, anxietate, insomnie sau adicții.
Psihoterapeuta a menționat că orice creștere a gradului de efort trebuie să se bazeze pe o evaluare obiectivă a posibilităților fizice și psihice ale persoanei. Andreea Giurgea a avertizat împotriva depășirii limitelor fără discernământ, precizând că Via Transilvanica este o experiență complexă, unde efortul se îmbină cu peisajele și solitudinea. O autoevaluare corectă ajută utilizatorul să accepte provocarea fără surprize neplăcute, considerând că fiecare călător poate avea insight-uri diferite referitoare la problemele personale.
Trecerea printr-o experiență de eustres crește, în general, încrederea în sine și意识到 capacitățile proprii. Depășirea limitelor fizice, în ciuda oboselii extreme sau a febrei musculare, poate genera optimism și încredere în forțele proprii, sentimente care se pot extinde ulterior către alte aspecte ale vieții.
Participanții la studiul MedLife pe Via Transilvanica au avut vârste între 18 și 65 de ani și au parcurs cel puțin 150 de kilometri în minimum 10 zile. Aceștia au beneficiat de analize medicale gratuite înainte și după traseu, precum și de interviuri aprofundate privind emoțiile și transformările trăite.
Analiza datelor indică faptul că motivația participanților a evoluat: obiectivele inițiale (socializarea, testarea limitelor) au fost completate de plăcerea de a merge, satisfacția progresului și timpul petrecut cu sinele, devenind noi surse de energie.
Rezultatele finale ale studiului observațional urmează a fi publicate la începutul lunii noiembrie.
Articolul este susținut de MedLife, în cadrul unui demers de informare despre prevenție și stil de viață sănătos. MedLife utilizează echipe multidisciplinare și tehnologii moderne, inclusiv genomică pentru identificarea timpurie a riscurilor de boli asociate stilului de viață. Obiectivul rețelei medicale este prevenția activă și intervenția timpurie pentru a menține energia, mobilitatea și echilibrul la orice vârstă. Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul www.medlife.ro.
- Categorii: