Impactul trecerii la ora de iarnă asupra sănătății mintale

Codrina Rădulescu, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola din Iași, recomandă ca simptomele emoționale persistente apărute odată cu trecerea la ora de iarnă să nu fie minimalizate. Specialistul subliniază că pregătirea pentru schimbarea sezonului trebuie să includă grija pentru sănătatea mintală, deoarece organismul transmite semnale care trebuie recunoscute în relația dintre creier, corp și mediul înconjurător.

Deși poate părea un simplu eveniment administrativ, schimbarea orei reprezintă o modificare a ritmului biologic cu implicații asupra somnului, dispoziției și funcționării psihice. Dr. Rădulescu explică faptul că reducerea perioadei de lumină naturală influențează mecanismele neurobiologice ce reglează echilibrul emoțional, putând provoca scăderi de energie, dificultăți de concentrare, iritabilitate, somnolență diurnă sau accentuarea simptomelor anxioase și depresive.

Funcționarea organismului este guvernată de ritmul circadian, coordonat de nucleul suprachiasmatic din creier, care sincronizează ceasul biologic intern cu alternanța lumină-întuneric. Un rol crucial îl are melatonina, hormonul produs de glanda pineală, a cărui secreție crește în întuneric pentru a pregăti somnul. Lumina influențează nu doar melatonina, ci și circuitele serotoninergice și dopaminergice, implicate în controlul emoțiilor, motivației și nivelului de energie.

Printre cele mai frecvente manifestări se numără scăderea tonusului psihic, oboseala persistentă, lipsa de motivație și o sensibilitate emoțională accentuată. Pot apărea, de asemenea, modificări ale somnului (dificultăți de adormire, treziri nocturne), scăderea capacității de memorare, creșterea apetitului pentru carbohidrați, reducerea activității fizice și tendința de izolare socială. Medicul precizează că, în majoritatea cazurilor, acestea sunt reacții de adaptare de scurtă durată, însă pot reprezenta un factor de vulnerabilitate pentru persoanele predispuse sau diagnosticate deja cu afecțiuni psihiatrice.

O distincție importantă trebuie făcută între tristețea de sezon și tulburarea afectivă sezonieră (depresia sezonieră). Aceasta din urmă implică episoade depresive recurente în toamnă și iarnă, cu ameliorare primăvara, și poate include pierderea plăcerii, hipersomnie, sentimente de inutilitate sau chiar gânduri sumbre. Diagnosticul necesită o evaluare medicală complexă, fiind esențială atenția crescută din partea familiei pentru persoanele cu antecedente de tulburare bipolară sau depresivă majoră.

Pentru a preveni dezechilibrele, dr. Codrina Rădulescu recomandă menținerea unui program regulat de somn, expunerea la lumina naturală (în special dimineața), activitatea fizică regulată și menținerea relațiilor sociale. În cazurile cu simptome severe, opțiuni terapeutice precum fototerapia pot fi indicate medical, în timp ce tratamentul medicamentos este rezervat tulburărilor psihiatrice diagnosticate. Evaluarea de specialitate este recomandată imediat ce simptomele afectează funcționarea cotidiană, iar gândurile de autovătămare necesită intervenție medicală de urgență.