Nu există o dietă specifică pentru sindromul ovarian metabolic poliendocrin (PMOS)
Evoluția simptomelor și gestionarea sindromului ovarian metabolic poliendocrin (PMOS) în funcție de vârstă
Sindromul ovarian metabolic poliendocrin (PMOS) este o afecțiune complexă influențată de factori genetici, de mediu și comportamentali. Afecțiunea afectează aproximativ una din 8 femei, fiind posibil să fie mai frecventă în rândul femeilor din comunitățile Aboriginal și Torres Strait Islander. Schimbarea denumirii de la sindromul ovarian polichistic (PCOS) la sindromul ovarian metabolic poliendocrin reflectă natura sistemică a afecțiunii, depășind simpla problemă a chisturilor ovariene. Cauza exactă a PMOS nu este complet înțeleasă, fiind probabil o combinație de factori genetici, de mediu și comportamentali. Printre factorii de risc modificabili sunt menționate fumatul, dietele hipercalorice și activitatea fizică scăzută, însă prezența acestora nu garantează dezvoltarea sindromului. Deși este o afecțiune comună, diagnosticul de PMOS este adesea omis sau întârziat. Un diagnostic precoce facilitează gestionarea simptomelor și reduce riscul de probleme de sănătate pe termen lung. Nu există o cură definitivă pentru PMOS, însă simptomele pot fi gestionate printr-o coordinated care între specialiști, inclusiv endocrinologi, nutriționiști, psihologi sau specialiști în fertilitate. PMOS poate crește riscul de diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, apnee în somn și cancer endometrial. Echipa multidisciplinară de îngrijire poate include, în funcție de caz, dermatologi, fiziologi exercițiului fizic sau psihologi.
Manifestările PMOS variază semnificativ în funcție de etapa de viață. La 15 ani, accentul cade pe diagnostic și stabilirea unor obiceiuri sănătoase, având în vedere că ciclurile menstruale pot fi naturale irregular în timpul maturizării. La 25 de ani, prioritățile se mută spre gestionarea simptomelor vizibile (acnee, hirsutism) și monitorizarea rezistenței la insulină, indiferent de greutatea corporală. La 35 de ani, focusul se deplasează spre evaluarea ovulației și planificarea preconcepției, separând influența PMOS de scăderea naturală a rezervei ovariene specifică vârstei.
Simptomele generale includ menstruații neregulate, acnee, creșterea părului facial sau corporal, rarefierea părului de pe scalp și modificări ale greutății, însă nu toate femeile prezintă aceeași combinație. Dr. Amrita Nanda, specialist în fertilitate la Birla Fertility & IVF, Bhubaneswar, recomandă revizuirea medicală în cazul în care perioadele devin tot mai neregulate sau dispar timp de câteva luni, iar istoricul familial (mama sau sora cu PMOS, infertilitate sau diabet de tip 2) constituie un indiciu important.

Dr. Andra-Georgiana Neacșu subliniază importanța abordării individualizate și multidisciplinare în gestionarea PMOS, respingând regimurile alimentare standardizate.
Dr. Andra-Georgiana Neacșu, medic specialist endocrinologie cu expertiză în nutriție, a precizat că nu există o „dietă a PMOS” (sindromul ovarian metabolic poliendocrin). În cadrul webinarului „PMOS vs. PCOS: Ce aduce nou schimbarea de denumire”, medicul a explicat că regimuri precum low-carb, keto, low-fat, postul intermitent sau eliminarea glutenului și a lactatelor nu dispun de dovezi suficiente pentru a fi recomandate ca abordare standard, intervenția nutrițională trebuind să fie individualizată în funcție de fenotipul și etapa de viață a pacientei.
Gestionarea afecțiunii necesită o colaborare interdisciplinară între ginecologi, endocrinologi, diabetologi, nutriționiști și medici de familie, evaluând pacienta din mai multe puncte de vedere medicale. Dr. Neacșu a propus un algoritm de lucru bazat pe fenotipul pacientei, care implică evaluări pe trei axe: metabolică (glicemie, profil lipidic, tensiune arterială), reproductivă (ciclu, ovulație, fertilitate) și nutrițională (aport, calitate alimentară).
Printre principiile nutriționale detaliate s-a menționat faptul că grăsimile nesaturate ar trebui să reprezinte 30% din calorii, cu un accent pe omega-3, recomandându-se consumul de pește gras de cel puțin două ori pe săptămână. În ceea ce privește suplimentele (precum inozitol, vitamina D, omega-3, N-acetilcisteină, probiotice, berberină, crom), acestea sunt considerate adjuvante, deoarece doar câteva au dovezi suficiente pentru recomandări individualizate, restul fiind în curs de cercetare.
Medicul a evidențiat rolul esențial al „pilonilor asociați” nutriției, precum activitatea fizică, somnul, hidratarea și managementul stresului, factori care condiționează rezultatul oricărei intervenții. De asemenea, a recomandat evitarea dietelor foarte restrictive pentru pacientele cu tendințe spre alimentație emoțională sau episoade de mâncat compulsiv, promovând în schimb obiective mici și sustenabile.
Dr. Neacșu a subliniat că afecțiunea nu se rezumă doar la prezența chisturilor ovariene ecografice sau la ciclurile menstruale neregulate, fiind crucial ca pacienta să conștientizeze modificările pe termen lung pentru a echilibra afecțiunea. Webinarul a fost organizat în cadrul comunității de medici preocupați de sănătatea femeilor, un proiect Oameni și Companii, cu susținerea partenerului Densmore și promovat de platforma MedicalManager.ro.
Surse
- medicalmanager.ro: Dr. Andra-Georgiana Neacșu: ”Nu există o dietă specifică în PMOS – sindromul ovarian metabolic poliendocrin”
- The Times of India: PMOS at 15, 25 and 35: How symptoms, metabolic health and fertility concerns can change with age
- betterhealth.vic.gov.au: Polycystic ovarian syndrome (PCOS)
- Categorii: