Recunoașterea simptomelor de depresie sezonieră și metode de ameliorare

Schimbările de anotimp pot influența starea de spirit, nivelul de energie și obiceiurile zilnice, însă pentru unele persoane, venirea toamnei și a iernii poate declanșa mai mult decât o ușoară melancolie. Zilele mai scurte și expunerea redusă la lumina naturală pot provoca o formă de depresie sezonieră, care are impact asupra somnului, apetitului, greutății și capacității de a desfășura activitățile obișnuite.

Pentru ameliorarea simptomelor, specialiștii recomandă măsuri precum expunerea la lumină și mișcare, reglarea programului meselor și reducerea stresului NPR.org. Psihiatrul Norman Rosenthal explică faptul că, pentru multe persoane, depresia sezonieră face ca activitățile să pară mai dificile în fiecare toamnă, pe măsură ce se întunecă mai devreme, în timp ce starea de spirit se îmbunătățește odată cu zilele însorite de primăvară și vară. Afecțiunea este mai frecventă în emisfera nordică, femeile fiind de aproximativ patru ori mai vulnerabile decât bărbații. Simptomele pot apărea gradual, schimbarea producându-se imperceptibil pe măsură ce starea se înrăutățește treptat între septembrie și noiembrie. Recunoașterea simptomelor este esențială, deoarece depresia sezonieră poate afecta profund funcționarea de zi cu zi și poate avea consecințe grave.

Deoarece persoanele predispuse la această formă de depresie au nevoie de mai multă lumină, specialiștii recomandă utilizarea unor lămpi speciale care produc o lumină mai intensă decât cea obișnuită din interiorul locuințelor. Norman Rosenthal recomandă ca lumina lămpii să cadă de sus, imitând o zi însorită pentru a ajunge în partea inferioară a retinei, avertizând totodată ca dispozitivul să nu fie privit direct. Cel mai bun moment pentru folosirea lămpii este dimineața, cât mai devreme. Rosenthal sugerează utilizarea dispozitivului timp de 20-30 de minute pe zi, menționând că o schimbare ar trebui să fie observabilă în aproximativ două săptămâni. Deși eficiența terapiei preventive cu lumină nu este încă pe deplin demonstrată, aceste dispozitive pot face o diferență importantă pentru cei care suferă deja de depresie sezonieră. În paralel cu utilizarea lămpii speciale, este recomandat să se petreacă cât mai mult timp în lumina naturală.

According to Norman Rosenthal, persoanele cu depresie sezonieră au adesea o poftă accentuată de carbohidrați, ceea ce poate duce la creșteri în greutate care nu dispar întotdeauna pe timpul verii. Emily Manoogian, cercetătoare la Institutul Salk pentru Studii Biologice, explică faptul că aceste persoane au, de regulă, un ritm circadian întârziat, adică ciclurile biologice de aproximativ 24 de ore care reglează funcțiile organismului sunt decalate. Alimentația transmite semnale organismului, Manoogian precizând că ingestia de hrană îi transmite corpului mesajul că ar trebui să fie treaz. Pentru a ajuta organismul să își sincronizeze ceasul biologic, specialista recomandă limitarea meselor la un interval constant de 10-12 ore pe zi și evitarea consumului de alimente cu trei ore înainte de culcare.

Exercițiile fizice reprezintă un alt semnal care ajută la reglarea ceasului intern, transmitând corpului mesajul de a deveni activ. Manoogian precizează că activitatea fizică desfășurată în perioadele de veghe obișnuite stimulează creierul să fie treaz la momentul potrivit, facilitând ulterior pregătirea organismului pentru odihnă seara. Norman Rosenthal avertizează asupra riscului unui cerc vicios: lipsa de energie și întunericul pot face ca persoana să rămână în pat, primind și mai puțină lumină, ceea ce amplifică starea depresivă. El recomandă efortul de a se ridica dimineața pentru a sprupe acest ciclu. Este important să se depășească lipsa de motivație inițială pentru a introduce mișcarea în programul zilnic.

Potrivit lui Rosenthal, cele trei cauze principale ale depresiei sezoniere sunt predispoziția genetică, lipsa luminii și stresul. Stresul poate fi amplificat de lipsa motivației; sentimentul de a nu se putea descurca în sarcini simple poate agrava starea depresivă. Pentru reducerea stresului, se recomandă amenajarea spațiului cu culori vii, decorarea cu fotografii plăcute, meditația sau apelarea la un terapeut. Medicul precizează că aceste măsuri nu reprezintă un leac definitiv, însă uneori afecțiunea poate dispărea dacă nu i se mai oferă ocazia de a se manifesta.