Viteza de mers, un indicator al riscului de mortalitate prematură

Viteza de mers poate servi ca un indicator puternic al sănătății generale și al riscului de mortalitate prematură. Conform unui studiu publicat în JAMA Network Open și menționat de Healthline, ritmul la care o persoană merge, evaluat printr-un test simplu sau prin monitorizarea activităților zilnice, poate prezice semnificativ riscul de deces din orice cauză.

Cercetarea a fost realizată ca parte a sub-studiului Whitehall II din Regatul Unit, urmărind 4.067 de participanți cu o vârstă medie de aproximativ 69 de ani, în perioada ianuarie 2012 - august 2024. Pentru evaluarea performanței, cercetătorii au utilizat două metode: un test clinic standardizat, în care participanții au parcurs un traseu de 2,44 metri la ritmul normal, și monitorizarea prin dispozitive de încheietură timp de nouă zile consecutive pentru a determina cadența mediană a pașilor pe minut și cadența de mers rapid (percentila a 95-a).

Rezultatele au indicat o corelație slabă între viteza de mers în timpul testului clinic și cadența pașilor din rutina zilnică, sugerând că ritmul dintr-o evaluare formală nu coincide neapărat cu cel din activitățile cotidiene. Cu toate acestea, ambele metode s-au dovedit a fi indicatori fiabili ai riscului de mortalitate. Pe o perioadă mediană de urmărire de aproape 12 ani, în care au decedat 739 de participanți, s-a observat că, după ajustarea pentru variabile precum vârsta, sexul, stilul de viață, indicele de masă corporală și afecțiunile cronice, riscul de deces era cu 23% mai scăzut pentru fiecare creștere standard a vitezei clinice de mers. De asemenea, cadențele zilnice mai ridicate (mediana și cea rapidă) au fost asociate cu un risc de mortalitate mai scăzut cu 17% și 18%, respectiv.

Experții în kinetoterapie explică faptul că mersul rapid necesită o coordonare eficientă a mai multor sisteme organismului: rezistența cardiovasculară, eficiența respiratorie, forța musculară și coordonarea neurologică. O încetinire a ritmului de mers în timp poate semnala un declin funcțional subtil sau probleme de sănătate subiacente, precum slăbiciunea musculară, durerile articulare sau afecțiuni cronice necontrolate, mai peste simpla îmbătrânire.

Specialiștii avertizează însă că forțarea unei viteze mai mari de mers nu extinde automat viața, deoarece cei care merg natural mai rapid au, de obicei, o condiție fizică de bază mai bună. Recomandarea principală este monitorizarea propriului ritm; o scădere bruscă sau graduală a vitezei de mers, mai ales dacă este însoțită de dispnee sau dureri persistente, necesită consultarea unui medic. Pentru menținerea mobilității, se recomandă stabilirea unor obiective gestionabile (studiile indică beneficii substanțiale la 7.000-8.000 de pași zilnici), hidratarea constantă, nutriția adecvată și exerciții de stretching înainte și după plimbare.