Alergii sau sinuzită: Ghid pentru identificarea cauzelor și tratamentul infecțiilor sinusurilor

Alergiile și sinuzita împărtășesc frecvent simptome comune, printre care nasul înfundat, secrețiile nazale, presiunea facială și scăderea simțului mirosului. Această suprapunere face adesea confuzia între cele două afecțiuni, deși mecanismele lor diferă. Alergiile pot juca un rol activ în apariția infecțiilor sinusurilor, deoarece inflamația rezultată din reacția alergică îngreunează eliminarea mucusului, facilitând blocarea secrețiilor și creând un mediu favorabil pentru dezvoltarea bacteriilor.

O analiză publicată în 2026 în revista Current Otorhinolaryngology Reports a evidențiat o asociere semnificativă între alergii și infecțiile sinusurilor care reapară frecvent. Cercetătorii au constatat că între 29% și 57% dintre adulții diagnosticați cu rinosinuzită acută recurentă (RARS) sufereau și de rinită alergică, cunoscută popular drept febra fânului. Rezultatele sugerează că ceea ce pare a fi o succesiune de infecții might avea la bază o alergie netratată sau insuficient controlată.

Medicii definesc rinosinuzita acută recurentă prin apariția a cel puțin patru episoade distincte de sinuzită acută într-un an, cu condiția ca persoana să se recupereze complet între ele. Acest diagnostic diferă de sinuzita cronică, unde simptomele persist timp de cel puțin 12 săptămâni și sunt însoțite de dovezi obiective de inflamație. Problema are un impact economic și social considerable: o cercetare a Universității Harvard estima că o persoană cu RARS pierde peste patru zile lucrătoare anual și suportă costuri medicale de aproximativ 1.500 de dolari pe an.

Diagnosticul diferențial între rinita alergică, infecțiile virale și sinuzita bacteriană se bazează pe evoluția simptomelor. Rinita alergică provoacă frecvent strănut repetat, mâncărimi și secreții transparente, revenind adesea în aceeași perioadă a anului. Infecțiile virale ating intensitatea maximă în primele trei-patru zile și se ameliorează în aproximativ șapte-zece zile. Sinuzita bacteriană acută este mai probabilă atunci când simptomele persiste peste zece zile fără ameliorare sau când pacientul trece printr-un fenomen de „dublă agravare”: se simte mai bine, dar starea se înrăutățește din nou.

Tratamentul eficient depinde de identificarea cauzei reale. Antibioticele nu sunt eficiente împotriva alergiilor sau infecțiilor virale și nu ar trebui administrate decât când există dovezi clare de infecție bacteriană. Opțiunile de gestionare a simptomelor includ spray-urile nazale cu corticosteroizi pentru reducerea inflamației și soluțiile saline pentru fluidizarea mucusului. Decongestionantele pot fi utile, dar spray-urile nazale decongestionante nu trebuie utilizate mai mult de trei zile din cauza efectului de rebound, iar cele orale pot avea reacții adverse precum creșterea tensiunii arteriale.

În cazul alergiilor, strategia de tratament trebuie să vizeze controlul reacției alergice. Pe lângă reducerea expunerii la alergen cunoscut și utilizarea antihistaminicelor, se poate lua în calcul imunoterapia (tratamentul prin injecții antialergice). Pentru cazurile severe de rinosinuzită recurentă sau cronică, care nu răspund la tratament medical, intervenția chirurgicală endoscopică poate fi necesară pentru lărgirea căilor de drenaj ale sinusurilor.