Nutrienții scad în alimente, iar românii mănâncă mai puțină fructe și legume: Studii arată riscurile și soluțiile
Analizele arată scăderi semnificative ale mineralelor în fructe și legume, în timp ce românia se clasează printre țările cu cel mai scăzut consum al acestora. Deficitele de vitamina D și fier sunt frecvente, iar experții subliniază rolul suplimentelor în completarea rației, nu înlocuirea alimentației.
Un studiu britanic publicat în 2021 a analizat compoziția minerală a 29 de fructe și legume, comparând datele din tabelele britanice de compoziție a alimentelor din 1940, 1991 și 2019, și a constatat că conținutul mediu de fier a scăzut cu 50%, cel de cupru cu 49%, iar cel de magneziu cu aproximativ 10% studiu britanic publicat în 2021. O cercetare britanică realizată pe probe de grâu păstrate încă din 1845 a evidențiat scăderi semnificative ale conținutului de fier, zinc, cupru și magneziu începând cu anii 1960, odată cu introducerea soiurilor agricole cu productivitate ridicată. Valoarea nutrițională a alimentelor este influențată și de procesarea post-recoltare: rafinarea cerealelor reduce conținutul unor vitamine și minerale, iar prepararea termică duce la pierderi importante de vitamina C, conform unui studiu publicat în 2018 în Food Science and Biotechnology, care a analizat 10 tipuri de legume, printre care broccoli, spanac, morcovi și cartofi Food Science and Biotechnology.
România se numără printre țările europene cu cel mai redus consum de fructe și legume, iar în 2022 doar 38% dintre adulții români consumau zilnic fructe și 37% legume, comparativ cu o medie a UE de aproximativ 60% State of Health in the EU – Romania: Country Health Profile 2025. Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum de cel puțin 400 g de fructe și legume pe zi, echivalentul a cinci porții, pentru persoanele de peste 10 ani.
Un studiu românesc publicat în 2024, realizat pe 5.380 de adulți cu vârste între 25 și 64 de ani, a evidențiat că aproape unul din patru participanți (24,8%) prezenta deficit de vitamina D, definit prin 25(OH)D sub 20 ng/mL, cu un procent de 29,4% în rândul femeilor. Prevalența anemiei, frecvent asociată cu deficitul de fier, ajunge la 22,7% în rândul femeilor românce cu vârste între 15 și 49 de ani, potrivit Global Nutrition Report, evaluarea medicală fiind esențială deoarece anemia poate avea și alte cauze.
Suplimentarea poate avea un rol important în restabilirea nivelurilor de vitamine și minerale atunci când există deficiențe nutriționale; eficiența administrării fierului și vitaminei D este documentată științific, iar alegerea preparatelor și a dozelor trebuie adaptată nevoilor individuale, pe baza evaluării medicale și a analizelor de laborator NIH. În anumite etape ale vieții sau situații cu nevoi nutriționale specifice, precum sarcina, alăptarea, copilăria, menopauza, vârstele înaintate, dietelile restrictive sau perioadele cu activitate fizică intensă, suplimentele pot contribui la asigurarea unui aport adecvat de nutrienți când alimentația nu acoperă aceste nevoi.
Suplimentarea cu acid folic înainte de concepție și la începutul sarcinii este recomandată pentru reducerea riscului de defecte de tub neural la făt, iar vitamina C, magneziul și vitamina D au roluri fiziologice recunoscute prin mențiunile de sănătate autorizate în UE mențiunile de sănătate autorizate în Uniunea Europeană.
Dr. Raluca Ghionaru, medic primar de medicină de familie și președinte al AREPMF, declară că suplimentele au un rol valoros în corectarea și prevenirea deficiențelor nutriționale, însă suplimentarea trebuie adaptată nevoilor individuale și integrată responsabil în stilul de viață. Platforma infosuplimente.ro, dezvoltată de Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), oferă informații documentate științific despre rolul și beneficiile suplimentelor și utilizarea lor responsabilă.