Analiză privind radicalizarea minorilor în urma atacului cu cuțitul asupra unei profesoare de la Bistrița

Cazul unui elev de 13 ani care a atacat cu un cuțit o profesoară la Bistrița a generat o analiză a psihologului criminalist Liviu Chesnoiu privind radicalizarea minorilor și impactul rețelelor de socializare. Specialistul consideră că adolescentul a fost radicalizat, sugerând că acesta ar fi fost influențat în Spania de idei fundamentaliste ale extremei drepte, care nu tolerează străinii sau alte religii. Liviu Chesnoiu a menționat că ținta nu a fost specificProfesora, ci posibil un elev de origine indiană din clasă, și a atras atenția asupra faptului că minorul posta conținut suspect pe rețelele de socializare de aproximativ opt luni, punând în discușiune eficiența monitorizării efectuate de poliția internetului.

Psihologul criminalist a explicat modul în care algoritmii platformelor online pot amplifica violența, creând un flux constant de materiale violente care pot modela negativ copiii. Acesta a subliniat că imitația este un mecanism puternic prin care minorii preiau comportamente observate online sau în mediul familial, în special în cazul celor abuzați. În acest context, Liviu Chesnoiu a solicitat o colaborare mai strânsă între familie, școală și instituțiile de siguranță publică pentru monitorizarea și sprijinirea copiilor at risc.

Referitor la prevenția în mediul școlar, expertul a argumentat că sanctionsle post-incident sunt insuficiente, fiind necesară identificarea cauzelor prin intermediul psihologilor școlari și al dirigintilor. El a propus utilizarea principiilor sociologice pentru a transforma liderii informali ai claselor în elevi responsabili prin oferirea de sarcini specifice. De asemenea, a criticat dependența exclusivă de camerele de supraveghere, menționând că în cazul de la Bistrița camera de pe hol nu a surprins atacul din clasă, și a sugerat analizarea unor sisteme de bruiaj pentru telefoanele mobile, precum și implementarea de simulări de reacție în situații de criză la orele de dirigenție.

În ceea ce privește cadrul legal, Liviu Chesnoiu a menționat că în România copiii sub 14 ani nu răspund penal, iar între 14 și 16 ani răspunderea este condiționată de discernământ. Specialistul a sugerat o dezbatere privind pragul de vârstă pentru răspunderea penală, considerând că acest aspect ar putea stimula părinții să acorde mai multă atenție comportamentului copiilor pentru a evita consecințele legale.