CallDoc

Cum transformă mâncatul emoțional efortul de slăbire într-un cerc vicios

CallDoc
Cum transformă mâncatul emoțional efortul de slăbire într-un cerc vicios

Psihologul Mădălina Tita explică mecanismul prin care alimentația devine un refugiu emoțional, blocând progresul în procesul de slăbire și generând vinovăție.

Mâncatul emoțional transformă alimentele într-un refugiu temporar împotriva anxietății, frustrării și nemulțumirii, fără a aborda cauzele reale ale stresului. Potrivit psihologului Mădălina Tita, de la Dream Therapy Hub, această strategie oferă un confort instantaneu, dar nu rezolvă emoțiile declanșatoare, ducând ulterior la sentimente mai intense de vinovăție și nemulțumire față de sine.

În cadrul dezbaterii G4Debate despre controlul greutății, Mădălina Tita a subliniat că problem Apare când mâncarea înlocuiește gestionarea sănătoasă a emoțiilor. Psihologul a explicat: „În momentul în care ne refugiem în mâncare pentru a căuta confort, nu rezolvăm situația, ci doar ignorăm emoțiile care stau la baza nevoii de a mânca mai mult, afectând astfel sănătatea pe termen lung.”

Ciclul vicios se închide printr-o serie de reacții psihologice negative. După excesul alimentar, apare vinovăția, care acționează ca o povară suplimentară, amplificând nemulțumirea inițială. Mădălina Tita descrie acest fenomen ca pe un mecanism în care „astupăm cu calorii ceea ce ar trebui să spunem”, lăsând suferința emoțională neidentificată și netratată.

Atunci când dorința de a mânca mai mult, în special dulciuri, persistă în ciuda intenției de schimbare, intervenția unui specialist devine necesară. Psihologul recomandă ca medicul de familie să fie primul punct de contact, acesta putând îndruma persoana către nutriționiști sau terapepsi. Mesajul central este că dificultățile nu trebuie ascunse sau gestionate în izolare.

Adolescenții se confruntă cu provocări specifice, unde discuția despre greutate se intersectează cu nevoia de apartenență și validare socială. Expunerea la imagini irealiste de pe rețelele sociale generează frustrări și nemulțumiri legate de propriul corp, care pot duce la retragere și tristețe. Mădălina Tita insistă pe importanța unei comunicări deschise în familie, fără reproșuri, pentru a permite tinerilor să ceară ajutorul atunci când îl percepem semne de dificultate.

Categorii: